România trebuie să-şi inventarieze patrimoniul imaterial

▲ UNESCO a observat că a neglijat o parte importantă a patrimoniului - cel imaterial, prin politica axată cu prioritate spre patrimoniul material şi natural, iar în ultimii ani a revenit asupra orientării generale prin programe şi recomandări, adresate tuturor popoarelor lumii, privind salvgardarea obiceiurilor, credinţelor tradiţionale şi meşteşugurilor străvechi, iar la noi în ţară, din 2003, aceste recomandări sunt cuprinse în Legea aşezămintelor culturale, a spus Tiberiu Groza, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale ▲

„Dintre instituţiile care au de conservat patrimoniul imaterial şi cultura tradiţională, Centrele Judeţene pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) au cel mai important rol, fiind singurele capabile să facă cercetarea specifică. Căminul cultural, casa de cultură, sau şcoala populară de artă nu au nici logistica, nici competenţe necesare pentru cercetare, dar le au, în schimb, pe cele de conservare şi promovare. Fiecare casă de cultură sau cămin cultural are un ansamblu folcloric care îşi desfăşoară activitatea în comună, prezentând spectacole ce promovează cultura tradiţională“, a afirmat Tiberiu Groza.

Directorul instituţiei clujene a arătat, în context, că în România sunt 42 de CJCPCT care au sarcina de a face repertorierea patrimoniului imaterial, la modul general, şi a patrimoniului imaterial aflat în pericol iminent de dispariţie, în mod special, în vederea demarării unor programe susţinute de salvgardare a acestuia. Totodată, la nivel naţional, s-a constituit o Comisie de salvgardare a patrimoniului naţional imaterial, ca urmare a recomandărilor UNESCO. Potrivit lui Tiberiu Groza, la ora actuală are loc repertorierea faptelor şi a personalităţilor păstrătoare ale culturii tradiţionale, iar acest proces se realizează nu numai în România, ci la nivel mondial.

„Unele ţări, precum România, mai au ce repertoria, altele nu, pentru că şi-au pierdut demult cultura tradiţională. Ţări supra-industrializate, precum Anglia, Germania şi Franţa, ar dori să conserve, dar nu mai au ce, pentru că nu se mai regăseşte carul cu boi pe drum, nu se mai ară cu plugul tradiţional, nu se mai fac ţesături la războiul de ţesut, nu se mai poartă costumul tradiţional duminica sau la sărbători. La noi, aceste lucruri sunt actuale şi, iată, transhumanţa se practică, prelucrarea lânii prin tors se întâlneşte în multe sate, la fel prelucrarea cânepii. În momentul de faţă, fiecare ţară încearcă să-şi inventarieze ce este în patrimoniul imaterial, mulţi ani ignorat“, a punctat directorul CJCPCT, conform Agerpres.

CJCPCT a organizat la sfârşitul săptămânii trecute „Nunta la români“, cu ocazia „Salonului Mireselor“ de la Expo Transilvania. A avut loc un concurs de vornici şi frumoase demonstraţii cu Ansamblul tradiţional din Mociu, unde nunta păstrează străvechiul ritual. La Expo Transilvania a avut loc un spectacol - tablou de nuntă, cu întreg ritualul specific, de la plecarea de la casa mirelui, luarea nănaşilor, primirea miresei etc., a explicat Tiberiu Groza.

„Încercăm să facem din obiceiuri străbune atracţii turistice, pentru ca locuitorii din alte zone care vin în judeţul Cluj să poată participa la manifestări de acest gen. Încercăm să organizăm «Hora satului», în localităţile rurale, fie ca obicei de sine stătător, la sărbătorile religioase mai importante de peste an, fie în cadrul manifestărilor «Fiii satului». Ne propunem şi zece manifestări „Casa dansului popular, în mari localuri clujene“, a mai spus Tiberiu Groza, conform Agerpres.