Şase departamente, şase prorectorate la „Cuza“

▲ Senatul Universităţii „Al. I. Cuza“ a decis ca structura organizatorică a instituţiei să fie formată din şase prorectorate ▲ De asemenea, a fost aprobată formarea a şase mari departamente care sunt formate din facultăţile de profil la care se adaugă şi institutele sau centrele de cercetare ▲ Şefii acestor departamente mari ar putea, în timp, să fie numiţi pe baza unui concurs: „Vrem să avem şi o fişă a postului, să ştie fiecare ce are de făcut, iar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile, pot să apară şi concedieri“, a precizat rectorul Dumitru Oprea ▲ Senatul a parafat în şedinţa de săptămâna trecută şi desfiinţarea catedrelor ▲

Universitatea „Al. I. Cuza“ (UAIC) din Iaşi va avea şase mari departamente care vor propune cursuri interdisciplinare croite în funcţie de interesul studenţilor şi cerinţele pieţii de muncă. Departamentele vor coordona programele didactice pe domenii mari de studii - socio-umane, ştiinţe, inginerie, arte şi arhitectură, medicină şi farmacie, ştiinţe agicole şi medicină veterinară, după cum a menţionat rectorul Dumitru Oprea.

Senatul Universităţii a votat săptămâna trecută înfiinţarea departamentelor care vor coordona curricula şi cercetarea interdisciplinară, pe domenii mari de studiu. Totodată, au fost regândite funcţiile de prorector, apărând prorectorul pentru programe preuniversitare şi de licenţă, care va include şi activitatea de la grădiniţă şi şcoală, precum şi, foarte posibil, cea de liceu, având în vedere că Universitatea are în planurile de viitor încheierea unor contracte de colaborare cu unele licee. „Avem de gând să stabilim forme de colaborare juridică cu mai multe licee din Iaşi, dar şi din Moldova, atunci când şcoala va avea autonomie“, a menţionat rectorul Dumitru Oprea, care a adăugat că o parte din fostul prorectorat didactic se va ocupa în mare parte şi de învăţământul preuniversitar şi de programe pentru acest nivel.

O altă parte a prorectoratului didactic s-a transformat într-un prorectorat nou, care va conţine zona învăţământului la master şi doctorat, mai precis, se va ocupa de ciclul I şi ciclul II al Procesului Bologna şi vine ca o necesitate a adoptării acestui sistem de învăţământ european în cadrul Univeristăţii.

Fostul Prorectorat cu cercetarea ştiinţifică se numeşte acum Prorectoratul de cercetare şi inovare, „cuvinte cheie, în societatea cunoaşterii“, după cum a amintit rectorul Dumitru Oprea, care a adăugat că un accent foarte important se va pune pe viitor pe această componentă, mai ales că Unversitatea „Cuza“ este renumită în acest domeniu la nivel naţional şi internaţional.

Prorectoratul cu strategia a fost transformat în Prorectoratul de dezvoltare instituţională, iar Prorectoratul de relaţii internaţionale a rămas cu aceeaşi denumire.

De asemenea, Prorectoratul pentru studenţi s-a transformat acum într-un Prorectorat de servicii studenţi şi absolvenţi, mai ales că „Universitatea doreşte să ţină legătura cu foştii absolvenţi, avem şi Clubul Alumni prin care dorim să păstrăm relaţiile cu aceştia“, a mai remarcat Dumitru Oprea, care a adăugat că pe viitor se urmăreşte să existe şi „o fişă a postului, astfel încât fiecare să ştie ce are de făcut. Dacă nu îşi îndeplinesc sarcinile din contract vor fi concediaţi“.

Şase departamente mari care includ facultăţile de profil

Senatul Universităţii a aprobat şi înfiinţarea departamentelor şi a structurii acestora. Astfel, „Cuza“ va avea şase departamente corespunzătoare domeniilor de studii.

„Din septembrie începem procedurile corespunzătoare pentru alcătuirea dosarelor pentru autorizarea unor specializări noi din facultăţi precum Farmacie, Piscicultură, Arhitectură şi Medicină Generală“, a menţionat rectorul Dumitru Oprea, asfel că şi în cazul unui departament nou, precum cel de Arte şi Arhitectură, vor exista facultăţi care urmeză să fie înfiinţate. Un alt plan al rectorului este acela de a propune aducerea unor specializări din reţeaua Utrecht care să fie predate la „Cuza“ în limba engleză.

Un alt departament care va avea nevoie de facultăţi este cel pentru domeniul Medicină şi Farmacie, precum şi departamentul nou pentru Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară.

Departamentul pentru domeniile Socio-Umane, cel mai cuprinzător, are în componenţa sa Facultatea de Drept, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Facultatea de Filosofie, Facultatea de Istorie, Facultatea de Litere, Facultatea de Psihologie, Facultatea de Teologie Ortodoxă şi Facultatea de Teologie Catolică.

Departamentul pentru domeniul Ştiinţe are în componenţa sa Facultatea de Biologie, Facultatea de Chimie, Facultatea de Fizică, Facultatea de Geologie - Geografie, Facultatea de Informatică, Facultatea de Matematică.

Un alt departament este cel pentru domeniul Inginerie care va conţine facultăţi de profil care vor fi înfiinţate în viitor. „Aceste departamente grupează activităţile, oricât de complexe ar fi ele, din universitate. În timp, aceste departamente ar putea avea chiar şi prorectori“, a precizat rectorul Oprea. Acestor departamente care conţin sau vor conţine facultăţi, li se mai adaugă unul care coordonează activitatea centrelor sau institutelor de cercetare din departamentele enunţate astfel încât, în viitor, ar putea exista centre de cercetare interdisciplinară care să reunească cercetători din cadrul tuturor specializărilor.

În loc de catedre, departamente profesionale

De asemenea, Senatul Universităţii a mai aprobat existenţa a 20 de departamente profesionale, la nivel de facultate, în locul fostelor catedre care au fost desfiinţate.

Astfel, de la Departamentul pentru domeniile Socio-Umane, Facultatea de Drept are în componenţă un Departament de Drept pentru care a fost ales deja şi şeful, în persoana fostului decan Ioan Macovei.

O facultate cu două departamente este Economia şi Administrarea Afacerilor, care are Departament de Economie, Analize Cantitative şi Sisteme Informatice Economice, condus de porodecanul Vasile Işan, şi Departamentul de Administrarea Afacerilor, care este condus de prodecanul Emil Maxim. Cele două departamente au fost formate prin unirea catedrelor de Contabilitate, Economie Politică, Finanţe şi Monedă, Informatică Economică, Management - Marketing, şi de Statistică, Prognoză, Economie Agro-Alimentară şi a Mediului.

O altă facultate care are mai multe departamente, trei, este şi cea de Litere. Aici este un Departament de Limbă şi literatură română şi Literatură comparată al cărui şef este fostul şef de catedră Lăcrămioara Petrescu, un Departament de Limbi şi literaturi străine, care va fi condus de Adrian Poruciuc ,şi un Departament de Jurnalistică şi Ştiinţe ale Comunicării, care are un şef delegat în persoana lui Daniel Condurache.

La celelalte facultăţi de la Departamentul mare de Socio-Umane, au fost, de asemenea, stabiliţi, prin alegeri, şefii de departamente profesionale, în mare parte dintre cei care deja aveau funcţii de conducere, ca şef de catedră sau ca prodecan. Astfel, şef la Educaţie fizică şi sport este Marin Chirazi, la Istorie este Mihai Cojocaru, la Psihologie este Dorina Sălăvăstru, la Teologie Ortodoxă este pr. Ioan Cristinel Teşu, iar la Teologie Catolică este pr. Iosif Enăşoaie.

La fel s-a procedat şi la celelalte facultăţi care fac parte parte din Departamentul pentru domeniul Ştiinţe, aici, fiecare facultate având câte un singur departament profesional, cu excepţia Facultăţii de Geografie şi Geologie care are un departament pentru Geografie şi unul pentru Geologie.

Conform celor precizate de rectorul Dumitru Oprea, deocamdată, aceste funcţii de conducere nu aduc un plus de bani la salariu, „nu au fost propuse să fie plătite, mai ales că mare parte din cei numiţi ca şef de departament sunt prodecani“. El a adăugat că există în legea actuală funţia de şef de departament, care în viitor ar putea fi ocupată tot pe bază de dosar şi să fie o funcţie managerială.

Astfel, după noua organizare, planurile de învăţământ se vor face pe departamentele profesionale, deşi acestea pot fi realizate şi pe structuri mai mari: „La FEAA, planurile de învăţământ nu se fac pe departamente, ci pe facultate“ a spus rectorul de la „Cuza“.