Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Sute de studenţi clujeni activează în cercurile de la Casa de Cultură
Aproximativ 1.000 de studenţi din centrul universitar Cluj-Napoca sunt activi în formaţiile artistice, cercurile sau cursurile administrate de Casa de Cultură a Studenţilor (CCS), instituţie cu un palmares notabil în privinţa premiilor naţionale şi internaţionale câştigate de-a lungul timpului. Directorul CCS, Silviu Corpodean, a spus că sunt şi alţi 1.000 de studenţi înscrişi la cercurile de dans. Cluj-Napoca este printre puţinele centre universitare din România care are un ansamblu folcloric puternic, cum este „Mărţişorul“, a spus directorul CCS, conform Agerpres. Ansamblul are o orchestră formată din 25 de instrumentişti şi o formaţie de dansuri compusă din 50-60 de tineri, acoperind nivelurile avansaţi, mediu şi începători. „Nu este uşor să faci programe care au drept suport folclorul, pentru că nu ajunge să vrei, trebuie să ai cultura necesară. Se obţine performanţă numai cu repetiţii săptămânale, uneori şi în vacanţe“, a declarat Silviu Corpodean, amintind că, în fiecare an, „Mărţişorul“ este invitat la unul sau două turnee în străinătate. Silviu Corpodean a menţionat, de asemenea, că, în centrele de cultură, folclorul a trecut de ani buni pe planul secund sau, mai rău, nu mai există ca opţiune artistică. „Sunt case ale studenţilor din România care nu mai au formaţii folclorice, pentru că este nevoie de o echipă bună de artişti, de instructor şi de o susţinere financiară“, a explicat directorul Corpodean.
