De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
De la Dealul Podgorenilor la Colina Patriarhiei
Simpozionul „Dealul Mitropoliei din Bucureşti în istoria poporului român” este în acelaşi timp un eveniment cultural şi patriotic, bazat pe necesitatea cunoașterii mai profunde a unui trecut istoric şi a unui patrimoniu valoros, prin intermediul unei instituții care a traversat istoria şi vitregiile vremurilor păstrându-şi identitatea şi vocația.
În același timp, aspectul patriotic se manifestă prin grija faţă de monumentele istorice moștenite, care este cu atât mai prețioasă cu cât semnele de indiferență şi insensibilitate faţă de valorile continuității fizice şi spirituale ale unui neam devin astăzi tot mai numeroase.
Monumentele istorice şi de artă evidențiază faptul că, aflat în creația lui Dumnezeu - natura -, omul creator şi iubitor de frumusețe a creat cultura, a cărei inimă mistică este cultul. Credința creatoare de frumusețe cultică şi culturală este, așadar, o liturghie diacronică, peste timp, a geniului creator al unui popor credincios.
Istoria ne învață că viitorul valoros al unui popor are totdeauna rădăcini vii, el este tainic ascuns în tradiție, precum stejarul în ghindă. De aceea, memoria sau conștiința colectivă etnică sau naţională, ca transmitere continuă a unui conținut cultural de-a lungul istoriei, este suportul pentru noutatea care nu alienează, şi pentru creația care nu desfigurează, ci păstrează continuitatea ca fiind o fidelitate reînnoită în etape diferite.
În acest context, Biserica are atât vocația, cât şi datoria de a conserva tezaurul patrimoniului istoric bisericesc, de a-l păstra şi de a-l transmite ca factor de comuniune între generații diferite şi creatoare. Ca şi Biserica, arta inspirată de credinţa în Dumnezeu simbolizează Eternul în timp, ea surprinde clipa pătrunsă de veșnicie, transcende banalul şi ancorează obișnuitul în misterul ultim al comuniunii eterne a omului cu Frumusețea netrecătoare, cu Lumina slavei Preasfintei Treimi.
Astfel, înțelegem că în orice artă autentică se exprimă dorul după iubire eternă, tălmăcit de artist prin tensiunea interioară dintre sufletul luminat de idealul căutat şi mâna prea slabă ca să-l exprime în vizualul prezentat. Parafrazând pe filosoful creştin Pavel Florensky, care a formulat argumentul estetic al existenței lui Dumnezeu în cuvintele: „Dumnezeu există pentru că există frumusețe”, putem şi noi spune referitor la monumentele istorice şi de artă sacră de pe Dealul Mitropoliei că un popor există cu adevărat în istorie şi tinde spre veșnicie, pentru că este creator şi iubitor de frumusețe şi de valori perene.
Monumentele istorice şi de artă bisericească sunt totdeauna înălțătoare prin prezența şi mesajul lor. Ele nu ne înalță doar emoțional, ci ne înalță relațional: în relația cu Dumnezeu-Creatorul şi cu generațiile trecute şi viitoare, în timp şi peste timp.
Însă, când lăsăm să cadă, să se degradeze şi să se desfigureze monumentele istorice şi de artă, care au vocația să ne înalțe spiritual şi să ne lumineze istoria şi existența, este evident că ne aflăm noi înșine în starea de autodemolare spirituală, indiferent de explicațiile şi motivațiile de moment. De aceea, Biserica Ortodoxă Română consideră mereu necesară intensificarea cooperării dintre instituțiile publice şi persoanele competente care au simțul datoriei şi capacitatea de a consolida, restaura, conserva şi a pune în valoare aceste monumente.
Înțelegerea corectă și nuanțată a istoriei poporului român, a creației sale artistice şi a spiritualității sale bogate nu se poate realiza făcând abstracție de contribuția Bisericii. În acest sens, expoziția de fotografie, cele două albume care au fost lansate, precum şi tema simpozionului evidențiază atât grija permanentă a Bisericii în păstrarea şi promovarea patrimoniului cultural şi spiritual, cât şi contribuția activă a Bisericii Ortodoxe Române la realizarea marilor deziderate ca libertatea şi unitatea națională a poporului român.
În acest sens, pe cunoscutul Deal al Mitropoliei, reper al istoriei, credinței şi culturii, loc al binecuvântărilor care aduc bucurie oamenilor, s-au desfășurat unele dintre cele mai importante evenimente istorice care au influențat viața poporului român şi au antrenat contribuția activă a Bisericii Ortodoxe Române la realizarea marilor deziderate ca libertatea şi unitatea națională, exprimate prin evenimente politice, precum: Proclamarea Independenței de stat a României (1877), Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române din anul 1859, Proclamarea Regatului României în anul 1881. De asemenea, aici au avut loc evenimentele bisericești cele mai importante din viața Bisericii noastre: dobândirea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885) şi ridicarea ei la rang de Patriarhie (1925).
Clădirile Patriarhiei Române de pe istoricul deal al Mitropoliei reprezintă, prin vocația lor spirituală, prin istoria lor multiseculară, prin arhitectura şi frumusețea artistică, dar şi prin simbolistica așezării lor, un reper al identității noastre spirituale, culturale şi naționale.
Ținând seama de actualitatea şi importanța acestui simpozion, care contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei Bisericii noastre, felicităm pe organizatori şi binecuvântăm cu multă bucurie pe toți participanții la acest eveniment, având convingerea că astfel de activități sunt utile nu doar pentru teologii sau slujitorii Bisericii noastre, ci şi pentru toți cei interesați să cunoască istoria, cultura şi spiritualitatea poporului român.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Cuvânt rostit la Simpozionul „Dealul Mitropoliei din Bucureşti în istoria poporului român”, marţi, 17 aprilie 2018, Palatul Patriarhiei.