Galerie permanentă în „Palatul unirilor” de la Iași

Casă boierească, palat domnesc și apoi regal, Muzeul Unirii din Iași repre­zintă poate cea mai strălucită sinteză a statalității românești. Supranumită adesea „Palatul unirilor”, clădirea va inaugura în acest an „Galeria Unirii”, o expoziție permanentă de pictură, cu reprezentări ale celor care au militat pentru înfăptuirea actelor de la 1859 și 1918. Ziua de 24 ianuarie, marcată ca sărbătoare națională, amintește, invariabil, de primul pas, făcut la 1859, spre crearea statului național unitar român.

Și tot această zi, 24 ianuarie, e prilej bun de a vorbi mai mult și mai apăsat despre Iași, orașul în care s-au plămădit, pe rând, unirile românilor: unirea lui Cuza (1859) și Marea Unire (1918). Iar Iașii au păstrat cu atenție un loc miraculos, ce a legat cu fire invizibile cele două uniri, demonstrând cu asupră de măsură puterea destinului istoric.

Locul se află pe vestita stradă Lăpușneanu, din apropierea nu mai puțin celebrei Piețe a Unirii, stradă ce odinioară găzduia protipendada vechiului târg, dar și tumultuoasa viață comercială a orașului. Un fel de Cale a Victoriei moldovenească. Aici, pe această stradă istorică, stă în picioare, de la începutul secolului al XIX-lea, Casa Catargiu, așa cum se numea în epocă, fost palat domnesc și regal, cunoscută astăzi ca Muzeul Unirii. „În 1938, Nicolae Iorga spunea despre acest palat că «este un templu». De ce templu? Poate pentru că aici s-a discutat pentru prima dată despre unire. Aici, pe când palatul era în proprietatea lui Mihalache Cantacu­zino-Paș­canu, în 1857, s-au întâlnit pentru prima dată unioniștii. Apoi, peste doi ani, ocârmuirea avea să ofere acest palat domnitorului Cuza, drept reședință. Multe evenimente s-au întâmplat aici. Palatul a fost mereu în atenția tuturor, dar o importanță la fel de mare a avut în perioada Primului Război Mondial, când regele Ferdinand, poate tot la sugestia lui Iorga, a ales să nu stea nicăieri în altă parte decât în palatul unde a stat și Alexandru Ioan Cuza”, explică dr. Aurica Ichim, directorul Muzeului Unirii din Iași.

Palatul regal de pe Lăpușneanu

Aflată, pe rând, în proprietatea mai multor mari familii boierești moldave (Catargiu, Palade, Cantacuzino-Pașcanu, Ghica), această casă îi va servi drept reședință lui Cuza din 1859 și „până la ­Sfântul Dumitru” 1865, așa cum stă consemnat într-o scrisoare a domnitorului. Chiar dacă în 1862 domnul va pleca la București, în noua capitală, palatul de pe strada Lăpușneanu a fost locul căruia i-a spus „acasă” ori de câte ori a poposit la Iași.

În volumul „Amintiri din timpurile Unirei”, Nicolae Gane amintește de frecventele întâlniri ale unioniștilor în casa de pe strada Lăpușneanu: „Centrele noastre de întrunire și consfătuire erau în Iași la răposatul Mihalache Cantacuzino Pașcanu, în casele căruia s-a subscris actul solemn al Unirii (…)”.

După abdicarea lui Cuza, casa a devenit Palat al creditului funciar urban, stare în care a găsit-o și preluat-o spre folosință regele Ferdinand, în perioada 1916-1919, în care Iașiul a fost „capitala rezistenței până la capăt”.

Amenajat și pregătit după instrucțiunile directe ale regelui, fostul palat al lui Cuza va deveni o reședință demnă de personalitatea lui Ferdinand, căpătând o însemnătate deosebită în epocă. Acolo aveau să se plămădească, la fel ca la momentul de la 1859, toate actele premergătoare Marii Uniri. „Au fost aduse piese de mobilier de la București și Peleș și clădirea a căpătat înfățișarea de palat regal. Din presa vremii, din consemnări, din memorii, reiese că regele Ferdinand a locuit într-o aripă a palatului care astăzi nu mai există, iar partea dinspre strada Lăpușneanu - salonul - era destinată întâlnirilor oficiale. Din balconul pe care-l putem admira și astăzi a privit defilarea spre Piața Unirii a voluntarilor ardeleni. Tot în salon a primit marile personalități ale epocii: mareșalul Averescu, mareșalul Prezan, ge­neralul Henri Berthelot. Tot aici au venit și delegațiile puterilor străine”, povestește directorul Muzeului Unirii.
Presa vremii, atentă la acțiu­nile familiei regale, abundă în relatări despre activitatea regelui și a reginei stabiliți în capitala Moldovei. Astfel, ziarele relatează că atunci când regina Maria, care avea stabilită reșe­dința în Palatul Cantacu­zino-Paș­canu (actualul Palat al Copiilor), trecea pe strada Lăpușneanu garda regală îi prezenta onorul, iar ea făcea un semn scurt, drept salut, pentru a încheia acest scurt protocol.

De asemenea, trecătorii de pe strada Lăpușneanu puteau să-l vadă adesea pe rege, împreună cu aghiotantul său, cum urmă­reau desfășurarea lucrărilor în grădina de zarzavat. „Fiindcă în acel an greu, 1917, Iașiul și întreaga Moldovă se confruntau cu o acută criză de alimente, regele a dat un exemplu personal, transformând parcul din jurul palatului în grădină de zarzavat”, explică dr. Aurica Ichim.

Galeria Unirii

Misiunea istorică a acestei frumoase clădiri nu s-a încheiat, însă, în 1918, atunci când regele Ferdinand a pornit, din Iași, spre Alba Iulia. Ea a rămas să spună viitorimii povestea unui ideal ce, prin stăruință, curaj și rațiune, s-a putut înfăptui: unirea tuturor românilor. Astfel, încă din 16 octombrie 1938, la etajul fostului palat domnesc a fost amenajat un muzeu închinat domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la solemnitatea inaugurării participând însuși marele Iorga. Primul director al muzeului a fost cunoscutul memorialist Rudolf Suțu. Apoi, pe 24 ianuarie 1959, atunci când se sărbătorea centenarul ­Unirii lui Cuza, fosta sa reședință, renovată, restaurată și amena­jată, a devenit Muzeu al Unirii.

În 2018, an în care celebrăm celălalt centenar, al Unirii de la 1918, Muzeul Unirii din Iași pregătește publicului o sinteză a celor două uniri, ambele plămă­dite în vechea capitală a Moldovei. „Pentru a arăta tuturor celor care vin la Iași și care vizitează muzeul că acesta a fost atât palat al lui Cuza, cât și palat al regelui Ferdinand, amenajăm Galeria Unirii, o expoziție de pictură cu caracter permanent, ce cuprinde persona­litățile care s-au remarcat în actul Unirii de la 1859, dar și familia regală și personalitățile Unirii de la 1918. Proiectul este realizat în colaborare cu Primăria Iași și cu sprijinul Complexului Național Muzeal «Moldova» Iași”, a precizat directorul Aurica Ichim.

Tablourile care se referă la momentul 1859 fac parte din patrimoniul Muzeului Unirii din Iași, iar celelalte, care fac referire la familia regală, vor fi realizate prin comandă specială, cheltuielile urmând a fi suportate de Primăria Municipiului Iași, în cadrul Programului Centenar, și vor intra în patrimoniul Muzeului Unirii.

„Galeria Unirii” este doar unul dintre proiectele Muzeului Unirii din Iași dedicate Centenarului. Astfel, pe 9 februarie, aici va avea loc un simpozion internațional având ca tematică traseul exilului domnitorului Alexandru Ioan Cuza. De asemenea, pe tot parcursul anului vor fi organizate colocvii dedicate memoriei ­Elenei-Doamna, soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Pe 27 martie va avea loc un alt simpozion, dedicat centenarului unirii Basarabiei cu România. Muzeul Unirii va fi implicat și în expozițiile „Marele război în presa vremii” și „Aviația la Iași în Pri­mul Război Mondial”, iar finalul de an va culmina cu organizarea celei de-a 20-a ediții a Simpozionului „Monumentul - Tradiție și ­Viitor”, cu tematică dedicată ­perioadei Marelui Război.