Biolog ca formare, dar intelectual de o anvergură ce a depășit cu mult frontierele de mentalitate ale epocii în care a trăit, Nicolae Leon (1862-1931) a fost una dintre personalitățile care au marcat medicina românească. A înființat, la Iași, primul laborator de parazitologie din România, contribuind la prevenirea și combaterea unor maladii care devastau comunitățile din acea perioadă. Despre contribuțiile esențiale pe care le-a avut ca profesor, cercetător și publicist am discutat cu Richard Constantinescu, iatroistoriograf, titular al disciplinei Istoria medicinei și coordonator al Centrului Cultural „I.I. Mironescu” al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
„Încurajăm tânăra generație spre sălile de concerte”
Concursul Internațional „George Enescu” și-a deschis, azi, porțile, iar până la finalul acestuia, 23 septembrie 2018, vor fi marcate mai multe celebrări: 60 de ani de la prima ediție, 137 de ani de la nașterea compozitorului român George Enescu, 105 ani de când marele compozitor român a înființat Premiul Național de Compoziție, acordat până în 1946, și sărbătorirea Anului Centenar. Un juriu prestigios, 270 de concurenți care au trecut de preselecție, recitaluri ale unor muzicieni cu nume sonor în lumea muzicală mondială vor bucura melomanii timp de peste trei săptămâni. La această ediție participă cu 30 la sută mai mulți concurenți față de ediția precedentă, după cum ne-a spus Mihai Constantinescu, directorul executiv al concursului.
Se împlinesc 60 de ani de la prima ediție a Concursului Internațional „George Enescu” și 100 de ani de la Marea Unire, v-ați gândit să marcați într-un fel anume aceste aniversări în cadrul competiției?
Nu, pentru că eu consider că acest concurs nu trebuie să aibă momente speciale în desfășurarea lui, ci trebuie să aibă consecvența unei organizări regulate și să se păstreze la un anumit nivel. Ceea ce ne-a bucurat pe noi este că la această ediție avem cu 30 la sută mai mulți concurenți înscriși față de ediția precedentă. Am avut 400 de înscrieri în faza precedentă, au mai rămas 270 de concurenți care vor evolua în prima etapă, ei trecând de preselecția organizată în luna mai. Faptul că avem un program foarte bun, reprezentat de recitaluri de calitate, un juriu format din personalități deosebite, și sperăm să avem și un public pe măsura a aceea ce oferim noi, cred că este o părticică importantă din ceea ce considerăm că trebuie să reprezinte România la sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire.
Numărul mare de concurenți arată că tinerii muzicieni își doresc mult să participe. Cum este cotat concursul în lumea muzicii internaționale?
Concursul Internațional „George Enescu” este considerat între primele zece concursuri internaționale datorită seriozității, renumelui, participării unui juriu deosebit de competent, de bine structurat, fără acele „bisericuțe” pe care le întâlnim în alte concursuri, fiind în același timp o competiție apreciată de Federația Internațională a Concursurilor de Interpretare Muzicală și de alte concursuri. În plus, câștigătorilor, în afară de premiile în bani, li se oferă posibilitatea de a participa cu recitaluri în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu” de anul viitor, precum și posibilitatea de a susține recitaluri la ediția următoare a concursului. Sperăm ca și filarmonicile din țară să le dea premianților șansa să concerteze în stagiunile lor viitoare. Sunt lucruri interesante pentru concurenți, de aceea sunt foarte atrași să vină.
Juriul se schimbă de la o ediție la alta?
Nu în totalitate, rămâne 30-40 la sută din componență de la o ediție la alta, încercăm să diversificăm astfel jurizarea. Anul acesta avem un juriu deosebit, cu personalități atât din domeniul universitar, cât și din domeniul interpretării muzicale și aceasta se reflectă în cele trei recitaluri speciale pe care le avem, Salvatore Accardo, Raphael Wallfisch și Peter Jablonski. Sunt trei nume mari, prezente pe marile scene ale lumii, dar mai avem și alți membri ai juriului care sunt și concertiști în afară de pedagogi. Acest lucru este foarte apreciat de cei care vin, ei consideră că se pot prezenta la un asemenea juriu, că dubla lor ipostază reprezintă o garanție pentru ei, că deciziile lor vor fi corecte și nu vor fi probleme, așa cum nu au fost nici în anii trecuți. Din acest motiv și concursul a crescut în timp.
Cât de interesat este publicul pentru serile în care efectiv concurenții vor cânta în concurs?
Vom vedea. Pentru că la ediția trecută, la prima etapă, care a durat de dimineața de la ora 8:00 până seara la 22:00, a fost obositor pentru public și nu prea au venit spectatori. Dar poate vor fi mai interesați de data aceasta, iar noi ne dorim mai ales ca tinerii să vină să vadă care este calitatea generației lor, la fel și profesorii lor din liceele de muzică și de la Conservator.
Care sunt noutățile acestei ediții?
Împreună cu DC Communication, care ne asigură PR-ul și comunicarea în această ediție, am inițiat un program interesant de educare a tinerilor din licee. Actorul Marius Manole și muzicianul Paul Ilea au mers în câteva licee din București și le-au prezentat elevilor caravana educativă cu titlul „Ce auzim când ascultăm muzică?”, care este, de fapt, un atelier-spectacol despre frumusețea muzicii clasice, tinerilor prezentându-li-se primele elemente ale unei înțelegeri muzicale. A fost un succes, ceea ce înseamnă că muzica clasică a avut un impact foarte bun asupra lor. Caravana se continuă cu filmulețe privind diverse aspecte ale cunoașterii muzicale, care vor fi postate pe site-ul nostru și pe youtube. De asemenea, în timpul competiției vom avea un concurs intitulat „Micul jurat”, la care pot participa, printr-o aplicație pe telefon, tinerii care îi ascultă pe muzicienii din concurs. Ei vor putea să jurizeze, iar cei care vor fi cel mai aproape de deciziile juriului vor fi premiați cu participări la edițiile următoare ale concursului, dar vor primi și invitația de a vorbi cu membrii juriului. Încurajăm tânăra generație spre sălile de concerte, tânără generație care, trebuie să spun, din păcate, nu are în acest moment o educație necesară în acest sens. Asta și pentru că elevilor nu li se oferă posibilitatea de a asculta, pe lângă muzica pop-rock, și muzică clasică.
Învățământul nostru nu le oferă șansa aceasta...
Exact. Iar modalitatea în care se fac orele de muzică nu este una care să-i atragă și să-i aducă în sălile de concerte.
Vă rog să punctați câteva dintre cele mai interesante momente din istoria acestui concurs.
Concursul Internațional „George Enescu” a început foarte puternic în 1958, pentru că juriile au fost foarte importante și concurenții foarte buni. Din păcate, în 1971 s-a oprit, deși era membru în federație, deși avea o anumită ascendență în importanța concursurilor internaționale, în plus, atunci era o perioadă în care erau foarte puține astfel de competiții. Noi l-am reluat în 1991. În 2001, a fost reacceptat în Federația Internațională a Concursurilor muzicale, care în acest moment are peste 100 de membri. Nu ne-a fost ușor să ne croim drum în această multitudine de competiții și a ajuns așa cum îl știți în zilele noastre. Cel mai important este că artiștii care au câștigat în primele ediții au avut ulterior o carieră deosebită și îi menționez aici pe Radu Lupu, Dan Grigore, Ștefan Gheorghiu, Valentin Gheorghiu, Ileana Cotrubaș, Marina Krilovici, Eugenia Moldoveanu. Sunt nume românești care au avut o carieră remarcabilă. În edițiile mai apropiate de zilele noastre, participarea românească nu a fost predominantă, dar dintre câștigătorii edițiilor precedente trebuie să-i amintim pe Dan Dediu, Viniciu Moroianu, Luiza Borac, Alexandru Tomescu, Remus Azoiței, Diana Ionescu, Ana Tifu, Ștefan Tarara, Mihai Ritivoiu, Valentin Răduțiu. Sunt nume care deja circulă în lumea mare a muzicii, sunt tineri care s-au afirmat participând și la Concursul Internațional „George Enescu”.
Publicul este așteptat la toate etapele
Concertul de deschidere al Concursului Internațional „George Enescu” va avea loc pe 1 septembrie, începând cu ora 19:00, la Ateneul Român. În program: Paul Constantinescu, Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră (1963); George Enescu, Poema Română, op. 1; Tian Tian, Concerto for Orchestra (premiul I, compoziție, ediția 2016). Vor interpreta: Corul și Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, dirijate de Gabriel Bebeșelea și Ion Iosif Pruner (dirijorul corului), Ştefan Tarara, vioară (câștigător al Concursului Internațional „George Enescu”, ediția 2014), Eun-Sun Hong, violoncel (câștigătoare, ediția 2014); Josu de Solaun, pian (câștigător, ediția 2014).
În componența juriului se află muzicieni de prestigiu. Compoziție: Zygmunt Krauze (președinte), Tim Benjamin, Dan Dediu, Adrian Iorgulescu, Peter Ruzicka, Hubert Stuppner, Cornel Țăranu.
Violoncel: David Geringas (președinte), Julius Berger, Marin Cazacu, Myung-Wha Chung, Leonid Gorokhov, Arto Noras, Tsuyoshi Tsutsumi, Raphael Wallfisch, Jian Eang. Vioară: Pierre Amoyal (președinte), Salvatore Accardo, Augustin Leon Ara, Remus Azoiței, J.J. Kantorow, Silvia Marcovici, Eduard Schmieder, Viktor Tretiakov, Pavel Vernikov, Krysztof Wegrzyn. Pian: Philippe Entremont (președinte), Rolf-Dieter Arens, Dana Borșan, Hyoung-Joon Chang, Philippe Dinkel, Pavel Gililov, Peter Jablonski, Andrei Pisarev, Pascal Rogé.
Publicul poate participa la toate etapele concursului. Finalele se vor desfășura cu participarea Filarmonicii „George Enescu” și sunt programate astfel: finala de violoncel, pe 11 septembrie, dirijată de Paul Watkins; finala de vioară, 17 septembrie, dirijată de Christoph Poppen; finala de pian, pe 23 septembrie, dirijată de Vassily Sinaisky. În afară de prima etapă, toate celelalte vor avea loc la Ateneul Român. Programul Concursului „Enescu” 2018 este disponibil pe site-ul evenimentului, www.festivalenescu.ro, prețul unui bilet variind între 45 și 55 de lei.