Sesiune solemnă dedicată Marii Uniri

Ieri, 27 noiembrie, în Aula Academiei Române, a avut loc o sesiune solemnă consacrată zilei de 1 Decembrie 1918, Ziua Națională a României. Au participat membri ai Academiei Române și oameni de cultură ai urbei bucureştene. Prezent la acest eveniment, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul „Biserica poporului român a contribuit intens la Marea Unire a acestuia
într-un stat unitar”.

Sesiunea solemnă a fost deschisă de preşedintele Academiei Române, academicianul Ionel Valentin Vlad, care a reliefat lecţiile pe care contemporanii le pot extrage din momentul desăvârşirii unităţii statale de la 1 Decembrie 1918, „moment al încununării luptelor de veacuri şi jertfelor românilor prin revenirea la patria-mamă a vechilor provincii româneşti aflate sub stăpânirea imperiilor vecine, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Maramureşul, Crişana, Banatul”. Măreţia Marii Uniri, a mai subliniat preşedintele Academiei Române, constă în faptul că aceasta nu a fost opera unui om politic, nici a unui guvern sau partid, ci în „elanul extraordinar al naţiunii române, venit din străfundurile conştiinţei unităţii neamului”. În pofida moştenirii pe care Marea Unire a dăruit-o României, şi anume una dintre cele mai mari şi puternice ţări ale Europei, un nivel de trai ridicat, recunoaştere internaţională, datorită oamenilor politici şi diplomaţilor, astăzi, în ţara noastră nu mai există o viziune unitară asupra statului sau legi care să reflecte interesul naţional. „Al 7-lea stat ca mărime şi populaţie în Europa, dar pe locul 27, din punctul de vedere al nivelului de trai al locuitorilor ţării, mai suntem capabili de performanţa interbelică? Ce vom fi într-o Uniune Europeană a statelor europene? Putem rămâne o rezervă de mână de lucru ieftină, slab calificată, supusă unei vânări de creiere dezastruoase pentru dezvoltarea ţării şi de resurse naturale sau putem deveni parteneri egali, purtători ai unei civilizaţii şi culturi străvechi şi creatori, în continuare, de valori spirituale şi economice? Putem deveni parteneri egali în Europa dacă, în contextul dezvoltării istorice şi al integrării europene, al globalizării, avem aceeaşi unitate în jurul unei viziuni, voinţă, conştiinţă şi respect pentru interesul naţional ca şi predecesorii noştri din timpul Marii Uniri”, a concluzionat academicianul Ionel Valentin Vlad. 

Sesiunea a continuat cu alocuţiunea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a evidenţiat contribuţia Bisericii poporului român la Marea Unire a acestuia într-un stat unitar.

Academicianul Dan Berindei, preşedintele de onoare al Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie a Academiei Române, a explicat că Ziua Naţională a României este o sumă de valori definitorii pentru un popor naţional, dar şi un prilej de bilanţ, de pomenire, de bucurie, de afirmare a dragostei şi de izgonire a duşmăniei. „Ziua de 1 Decembrie 1918 reprezintă un mare moment al devenirii noastre, spre deosebire de vecinii noştri, fiindcă, sub vitregia vremurilor, noi nu am putut să realizăm statul nostru unitar timp de veacuri, deşi am fost statornici pe un teritoriu dăruit de Dumnezeu. Anul 1918 a fost un an deosebit, căruia românii îi datorează veşnică neuitare. Naţiunea noastră a plătit greu tribut de sânge şi suferinţă, iar biruinţa şi împlinirea au izvorât din dragoste de patrie, din suferinţă şi jertfă.”

Naşterea şi triumful principiului de naţionalitate au favorizat realizarea Marii Uniri, a precizat prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, directorul Institutului de cercetări socio-umane „Gheorghe Şincai” din Târgu-Mureş. Acestea s-au fundamentat în spaţiul transilvănean pe originea romană a poporului şi latinitatea limbii române şi au fost dezvoltate de elita tinerilor români transilvăneni, care a biruit politica maghiară asimilaţionistă.

Sesiunea solemnă a continuat cu alocuţiunea rectorului Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, prof. univ. dr. Daniel Breaz, care a prezentat evoluţia învăţământului superior din Alba Iulia de la anul înfiinţării, 1622, până în prezent; alocuţiunea preşedintelui Asociaţiunii ASTRA din Sibiu, prof. Dumitru Acu, care a vorbit despre rolul spiritului unionist astrist la înfăptuirea Marii Uniri, prin preluarea idealurilor Şcolii Ardelene, ale paşoptiştilor şi ale tuturor românilor de emancipare naţională; alocuţiunea prorectorului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, prof. univ. Gheorghe Iacob, care a semnalat faptul că poporul român este unul dintre puţinele popoare din lume care are ca simbol al zilei naţionale unitatea şi a enumerat mai mulţi factori care au contribuit la realizarea Marii Uniri, precum legitimitatea, în pofida deznaţionalizării de secole la care au fost supuse provinciile române, caracterul reprezentativ al Marii Uniri, rolul elitei româneşti, al Bisericii şi al Armatei din provinciile româneşti la realizarea unităţii.

Ultima alocuţiune a fost rostită de dr. Ioan Lăcătuşu, sociolog, arhivist, publicist şi preşedintele Forumului civic al românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, care a prezentat succint aspecte din istoria românilor din arcul intracarpatic, cât şi principalele provocări cu care se confruntă românii astăzi în lupta lor pentru dăinuirea românească, într-un spaţiu multietnic şi pluriconfesional în care sunt numeric minoritari în propria ţară. De asemenea, a prezentat volumul „Repere identitare româneşti din județul Covasna şi Harghita”, care umple un gol din istoriografia locală.

În cadrul sesiunii solemne, preşedintele Asociaţiunii ASTRA din Sibiu, prof. Dumitru Acu, a oferit câte o Diplomă de Excelenţă „Andrei Şaguna”, cea mai ­înaltă distincţie a Asociaţiunii ASTRA, Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ca simbol al gratitudinii pentru merite deosebite în susţinerea Asociaţiunii ASTRA şi promovarea culturii naţionale, şi academicianului Dan Berindei, pentru susţinerea reînfiinţării Asociaţiunii ASTRA din Sibiu.