Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Biserica „Sfinţii Voievozi“ din Horgeşti

Biserica „Sfinţii Voievozi“ din Horgeşti

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Repere și idei
Un articol de: Cornel Cadar - 23 Noi, 2012

La 35 km de Bacău, pe valea Răcătăului, se află localitatea Horgeşti, în care sunt trei biserici (două ortodoxe şi una catolică): "Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril", din lemn, "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", din cărămidă, în centrul satului, şi "Adormirea Maicii Domnului", din zid, sfinţită în anul 2008. Biserica de lemn se numără printre monumentele istorice şi impresionează prin forma construcţiei şi prin iconostasul din interior.

Ambele biserici ortodoxe au fost construite între anii 1885 şi 1889, prin bunăvoinţa Profirei Strat, soţia boierului din acele vremuri.

În anul 1890, protoiereul Atanasiu Theodor notează despre bisericile din Horgeşti: "În grădina caselor proprietăţei era o biserică de lemn veche şi proastă. Proprietara moşiei, doamna Profira Strat, persoană înzestrată cu cele mai frumoase sentimente creştineşti, de vreo patru ani s-a apucat să clădească două biserici în acest sat, una în grădina caselor sale, de zidiu, şi a doua de lemn, la cimitirul satului. În vara anului contenit ambele biserici fiind gata în totul, s-au şi sânţit de mine în zilele de 1 şi 2 iulie 1889 (...) Populaţia satului se urcă la 129 contribuabili ortodocxi, fiind căutaşi cu cele ale religiunei de preotul din Răcătău".

Construirea Bisericii "Sfinţii Voievozi" a început în anul 1885 pe un plan treflat, la marginea de apus a satului. Terenul de 80 m pătraţi în care se află şi cimitirul a fost dăruit de un credincios. A fost făcută din lemn de stejar pe temelie de piatră cioplită. Despre această biserică au scris, printre alţii, pr. Nicolae Hurjui, Dorinel Ichim şi Lucian Şerban.

Reţine atenţia tehnica de îmbinare a bârnelor ("în nut şi federă": sistem de îmbinare a două piese de lemn, care constă în introducerea unei proeminenţe fasonate, aflată pe una dintre feţele primei feţe, în ulucul de pe faţa corespunzătoare a celei de-a doua piese), întâlnită mai ales în Transilvania. Absidele laterale au acoperişuri independente, foarte mici şi subordonate acoperişului mare. De asemenea, absidele în partea laterală au ferestre. O fereastră este şi în partea altarului, la răsărit, precum şi în partea de sud, la mică distanţă de la intrare.

Acoperişul este din şindrilă "în coadă de rândunică". Pe acoperiş, în partea de răsărit şi pe turn, străjuiesc două cruci din fier. La baza turnului se află o deschizătură în care este aşezată icoana Sfinţilor Mihail şi Gavriil.

Turnul pe schelet de lemn, acoperit cu şindrilă, este în formă cilindrică, având patru obloane, tot din lemn. În turn se află două clopote: unul mare de 60 kg şi altul mijlociu de 30 kg.

Cine păşeşte prin uşile de fier ale bisericii, care înlocuiesc cele două uşi de stejar de odinioară, are posibilitatea să admire bolta semicilindrică, absidele semicirculare, pictura reînnoită, precum şi catapeteasma din lemn de tei din secolul al XIX-lea.

Catapeteasma cu icoanele, ca şi cele două clopote, au fost aduse din biserica veche, care era în centrul satului înainte de cea actuală. Se pot admira icoanele proorocilor, ale sfinţilor apostoli, cele cu scene din viaţa Mântuitorului, precum şi icoanele mari, cu inscripţii în slavonă dedesubt. Domină roşul pe fond albastru, precum şi culorile auriu şi verde.

Pe stâlpii dintre icoane sunt sculptaţi struguri. Uşile împărăteşti sunt decorate cu frunze de vie şi struguri.

Pentru a-i întări rezistenţa, părintele Constantin Dinu a turnat un brâu din ciment în jurul temeliei, precum şi o şapă din ciment în interior.

Biserica a fost pictată în vremea părintelui Vasile Florea, care a şi reparat-o, fiind resfinţită la 22 iunie 1997. Acelaşi preot a înlocuit uşile, a restaurat pictura de la icoanele catapetesmei, a consolidat turnul cu piloni de beton, planşeu şi încastrări cu şină de cale ferată.

Vizitatorii, aşa cum a fost semnatarul acestui articol, împreună cu un grup de tineri în vara anului 2009, în afară de faptul că au posibilitatea să se roage într-o asemenea biserică, pot pleca cu îndemnul de pe icoana Mântuitorului, care în mâna stângă ţine Evanghelia deschisă la Sfântul Matei: "Veniţi blagosloviţii Părintelui meu de moşteniţi împărăţia cea gătită vouă de la întemeierea lumii; căci am flămânzit şi mi-aţi dat mâncare, am însetat...". Oricum, vizita este cu mult folos, mai ales dacă ghid este actualul paroh, pr. Petru Cucu.