Un sultan luminat și reformist, Abdul-Medjid, a reușit să pună la loc în 1852 steaua de argint furată din Biserica Nașterii Domnului din Betleem, pe care scria așa: „Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus es
De la alţii pentru noi: Viitor promiţător la Udeşti
Nu departe de Suceava, într-un peisaj mirific, în care abundă verdele naturii şi semnele de gospodari ale sătenilor, comuna Udeşti s-a dovedit de-a lungul timpului o veritabilă pepinieră de valori româneşti, începând cu academicienii Haralambie Mihăescu şi Eusebiu Camilar, continuând cu arhim. Dionisie Udişteanu şi Constantin Călin, până la Constantin Ştefuriuc, Mircea Motrici sau Liviu Popescu. Memoria locului se păstrează cu grijă, deşi rândurile creatorilor s-au rărit drastic în ultimii ani.
Într-o impecabilă organizare, datorată Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava (trebuie menţionate eforturile directorului Pavel Blaj şi ale delicatei poete Carmen Veronica Steiciuc, care se dovedeşte şi un puternic ferment cultural unificator), sprijinit eficient de Consiliul Judeţean Suceava (vicepreşedintele acestuia, doamna Stela Acatrinei, a ţinut să participe efectiv la manifestări, ceea ce nu se întâlneşte chiar des), recent a avut loc, la Suceava şi Udeşti, cea de-a XII-a ediţie a Concursului naţional de poezie şi proză scurtă „Eusebiu Camilar - Magda Isanos - Constantin Ştefuriuc“. La această întâlnire, devenită tradiţională, un adevărat festival literar naţional, s-au reunit membri ai juriului, câştigători ai premiilor şi invitaţi, sub semnul recitalurilor poetice, al evocărilor, al muzicii şi al lansărilor de cărţi. Ajungând în acest punct, trebuie să evidenţiem reuşitul număr din Caiete udeştene (redactor de carte omniprezenta Carmen Veronica Steiciuc), cuprinzând creaţii de-ale câştigătorilor ultimelor două ediţii şi impresii din 2006, dar şi bună parte din producţia editorială a Centrului..., care chiar se dovedeşte a fi de promovare a culturii: „Centre de olărie în Bucovina“ de Dragoş Cusiac, „De floarea solzului“ de Ştefan Stroe, „Drum de nisip“ de Viorel Dârja, „Poeţi olandezi contemporani“ - antologie realizată de Carmen Veronica Steiciuc şi Jeannette Carp, sau suplimentul artistic al revistei „Lumea Carpatică“, având în atenţie lumea Fălticeniului în imagini de epocă. Din creaţiile celor 92 de tineri concurenţi din ţară şi străinătate, alegem spre ilustrare un fragment de poem semnat Lilia Burlacu (Criuleni, Rep. Moldova), câştigătoare a Premiului „Constantin Ştefuriuc“, şi un altul al Claudiei Gherghel din Iaşi, câştigătoare a premiului al III-lea: „auzi/ cum oamenii cântă leagănul din scoică/ acolo/ toate drumurile duc spre uşile bisericii/ acolo/ nimeni nu-şi pune nici o întrebare şi nu urcă/ în tren/ dacă n-ajunge/ mai departe decât îi trebuie/ noi nu putem trăi acolo, nici aici/ în mijlocul/ toamnei/ doar păsările zboară din capul lor// aceste răscruci/ în care am ascuns asfinţitul/ şi întreaga lume/ de fapt/ nu sunt bune de nimic/ dac-ar fi să-nţelegem/ că oamenii niciodată nu găsesc ceea ce caută// în somn// viaţa nu trebuie trăită/ printr-un singur cuvânt“ (în somn # 141). „Ne plimbam în dimineaţa fantastică/ de mână prin parc./ Era întuneric şi negru, iar luna plină, imensă, bloca tot cerul/ cu strălucirea ei nelumească./ Am văzut fluturele de aur din lună,/ desenat cu pensonul de o mână de copil,/ fluturele fantastic în dimineaţa fantastică/ ce bătea din aripi în lună./ Şi-au apărut libelulele străvezii,/ mari cât un camion Coca Cola,/ care s-au aşezat pe bănci, sclipind adormite./ E o explozie de aur şi argint şi minune/ în dimineaţa fantastică/ din visul meu“ (Sclipitor).