Dicționar canonico-juridic: hotărâre sinodală

În exercitarea atribu­țiilor sale canonice, statutare și regulamentare, prin care sunt stabilite reguli, aprobate măsuri, soluționate probleme sau formulate poziții privitoare la organizarea, funcționarea și viața Bisericii, Sfântul Sinod adoptă hotărâri proprii, prin votul majorității membrilor săi prezenți. Acestea sunt apro­bate pe baza principiului sino­dalității (cf. Canonului 34 apostolic) și sunt expresii concrete ale modului prin care este păstrată unitatea dogmatică, liturgică, canonică și administrativă în Biserica Ortodoxă.

Sub aspectul conținutului lor, hotărârile sinodale relevă o diversitate corespunzătoare atribuțiilor Sfântului Sinod, care este „cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române, în toate domeniile ei de activitate” (cf. art. 11 din Statutul pentru organizarea și funcțio­narea Bisericii Ortodoxe Române). Astfel, unele hotărâri instituie reguli generale de organizare, de funcționare sau de disciplină bisericească. Altele privesc situații determinate, precum canonizarea sfinților, adoptarea de texte liturgice, instituirea anilor omagial-comemorativi, alegerea de noi ierarhi, aprobarea unor măsuri organizatorice, prezentarea unor situații statistice, soluționarea unor probleme disciplinare, relația cu instituțiile publice sau cu alte comunități creș­tine ori religii. Există, de asemenea, hotărâri sinodale prin care sunt clarificate, completate sau explicitate dispoziții statutare ori regulamentare, precum și hotărâri prin care este exprimată poziția oficială a Bisericii referitoare la probleme de interes general.

Membrii Sfântului Sinod au îndatorirea de a respecta și aplica toate hotărârile Sfântului Sinod și de a-și desfășura activitatea în „coresponsabilitate, consultare și cooperare” sinodală (cf. art. 14 alin. 2 din Statut). În consecință, hotărârile sinodale sunt obligatorii și se aplică, potrivit obiectului și destinatarilor lor, în cadrul tuturor unităților de cult din Biserica Ortodoxă Română, inclusiv în parohiile, eparhiile și mitropoliile din afara granițelor țării.

În plan administrativ, aplicarea hotărârilor sinodale presupune comunicarea lor către toate centrele eparhiale, de către Cancelaria Sfântului Sinod (cf. art. 36 alin. (4) din Statut și art. 89 alin. 2-3 din Regulamentul organismelor centrale ale Bisericii Ortodoxe Române), care are îndatorirea de a ține evidența modului de aducere la îndeplinire a acestora.

Procesele-verbale ale ședințelor de lucru ale Sfântului Sinod, care includ și hotărâri sinodale, sunt publicate și pot fi consultate în periodicul Biserica Ortodoxă Română, care este Buletinul oficial al Patriarhiei Române (https://www. revistabor.ro).

Hotărârea sinodală nu trebuie confundată cu legea civilă, care este expresia autorității legislative a Statului. În timp ce legea civilă urmă­rește reglementarea raporturilor sociale și ocrotirea ordinii juridice dintr-un stat, hotărârea sinodală are ca finalitate păstrarea comuniunii de credință, buna rânduială a vie­ții Bisericii și mântuirea credin­cioșilor. Această particularitate explică de ce responsabilitatea canonică nu poate fi identificată norma­tivității juridice, chiar dacă între legislația de Stat și hotărârile sinodale pot apărea și unele interferențe în cauze de interes comun.

Distincția nu exclude faptul că hotărârile sinodale pot produce și consecințe relevante în plan juridic, în cazul în care legislația civilă recunoaște Biserica ca persoană juridică. Spre exemplu, în România, Biserica Ortodoxă Română este, din punct de vedere legal, cult recunoscut, iar Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobat prin hotărâre sinodală, a fost recunoscut de autorităţile publice prin HG nr. 53/2008.

(Material realizat de Cancelaria Sfântului Sinod)