Un sultan luminat și reformist, Abdul-Medjid, a reușit să pună la loc în 1852 steaua de argint furată din Biserica Nașterii Domnului din Betleem, pe care scria așa: „Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus es
Lumea cuvântului: Asalt la 40°C
Pornim de la puţinele imagini verbale descriind energia şi dinamismul, pe care mass-media ni le poate oferi în aceste zile de torpoare, lehamite şi lâncezeală, din motive de caniculă: din comentarii la reportaje tv şi din presă aflăm, de exemplu, că persoane „de vârsta a treia“, dar şi alţi dezmoşteniţi ai vieţii din oraşele ce şi-au permis aşa ceva, „iau cu asalt“ locurile în care se asigură distribuţia gratuită a apei (potabile!) şi unde se acordă primajutor celor ajunşi la capătul puterilor! Nici că putea fi de găsit o expresie mai jalnică pentru a zugrăvi, într-o notă senzaţională, neputinţa şi necazul...
Astfel, simpla dependenţă umilitoare a unor fiinţe vlăguite este proiectată în sfera confruntării, în principiu a celei armate. Să vedem cu ce contexte se învecinează, chiar în presă (toate exemplele sunt de pe internet), înfăţişarea avântului celor asistaţi medical. Mai întâi, „Armata pakistaneză a luat cu asalt Moscheea Roşie din Islamabad“ (punctul de plecare, concret, al utilizării locuţiunii verbale; renunţăm la alte evocări belicoase). Urmează utilizarea figurată, dar înfăţişând situaţii de competiţie; economică, ca în enunţul „Jucătorii străini iau bursa cu asalt“, dar şi privind alte interese: „turiştii au luat cu asalt plajele litoralului românesc în acest week-end“; „Podgoriile lui Ştefan cel Mare, luate cu asalt de turiştii străini“. Sau, tot de sezon: „Universitatea «Cuza», luată cu asalt în prima zi a admiterii“; „mii de basarabeni iau cu asalt facultăţile din Iaşi“. Nu putem pierde din vedere nici... distracţia, deşi aici ar fi vorba mai ales de însufleţire, în forme mai puţin periculoase: „Dracula se pregăteşte să ia cu asalt cinematografele“; „Filmele româneşti iau cu asalt Festivalul de la Karlovy Vary“, dar şi (scuzaţi!) „Madrid şi Londra, luate cu asalt de parade gay“! Şi, atunci, de ce să fie neglijaţi pensionarii & Comp., de vreme ce, în legătură cu ei, asemenea expresii au devenit un loc comun: „Asalt în parcurile Capitalei“; „început de lună: pensionarii au luat cu asalt farmaciile, de 1 mai“ (uneori se regretă absenţa entuziasmului: „chiar dacă farmaciile nu s-au confruntat cu un asalt din partea pensionarilor“). Sus-zişii, cărora li se alătură şi alţii, sunt descrişi ca având o atracţie suspectă faţă de instituţiile publice şi faţă de alte obiective de interes acut: „pensionarii au luat cu asalt Primăria“; „în fiecare zi, zeci de vârstnici iau cu asalt birourile Casei Judeţene de Pensii“; „zeci de pensionari au luat cu asalt sediul sucursalei CEC, cu două ore mai devreme să înceapă activitatea“. Sunt însă şi situaţii când verbul iureşului nu ar fi chiar impropriu: „nebunii au luat cu asalt municipalitatea ieşeană“; „Minorii au luat cu asalt frontierele din vestul ţării“ (dè, acestea, categorii într-adevăr mai… vioaie!). Să nu neglijăm nici alte mijloace lingvistice întru aceeaşi imagine şi să explorăm şi alte zone demografice: din prea locală, aflam, pe data de 17 ianuarie 2006, că „Ieşenii s-au călcat în picioare pentru a-şi plăti taxele locale încă din prima zi...“, dar veţi regăsi formula la fiecare început de an, în variaţie liberă (terminologică) cu „pensionarii“, respectiv cu „au luat cu asalt ghişeele de la Secţia fiananciară“; „Pensionarii s-au călcat în picioare pentru biletele de tratament“; „Asalt la abonamente pe mijloacele de transport în comun“, la care participă cei care vor beneficia de avantaje: „pensionarii, studenţii, femeile şi copiii“. Dinamice şi aventuroase activităţi zilnice ori sezoniere ale pensionarilor şi ale unora de la care nu te-ai aştepta la atâta temeritate şi energie debordantă! Şi, atunci, ce să te mai miri că, pe jumătate leşinaţi, asaltează şi locurile cu ajutor medical imediat, de sezon canicular… Biata lipsă de minimă consideraţie umană şi de imaginaţie lingvistică a gazetarilor!