Cimitirul Militar Românesc din Zvolen este un loc al memoriei, al recunoștinței și al unei tăceri care vorbește mai adânc decât cuvintele. Așezat în marginea orașului, cimitirul poartă în sine nu doar
Mamă! am să-ți mulțumesc...
Ce neliniști, ce fior și-un ocean de dor
Are mama strâns în suflet azi de Mărțisor
Câte lacrimi, câte nopți, rugăciuni la sfinți
Au vărsat, pierdut și spus scumpii mei părinți.
Mâna mame-i prima mână ce ne-a mângâiat
Gura ei e prima gură care ne-a cântat
Lacrimile-ți curg din ochi, chipul ți-au brăzdat
Micile noastre izbânzi te-au mai alinat.
Mamă! am să-ți mulțumesc c-un izvor de zâmbet
C-ai știut ca să ne pui primăvară-n suflet
Și-am să-ți cer aici iertare, printr-un vers, un rând,
Că te-ai frământat prea mult în zbucium de gând.
Mamă scumpă! să-ți răsară: ție, mamelor,
Bucuria mulțumirii de copiii lor
Îți sărut mâinile moi și-ți urez din suflet
Întru Mulți Ani Fericiți și pe față zâmbet.



.jpg)