De cum te urci pe ferry- boat-ul care pleacă din Ouranopoli spre Dafne, principalul port al Athosului, simți că pătrunzi într-un alt timp. Iar când pui piciorul pe cheiul tocit și respiri aerul Sfântului Munte
Poezii de la cititori
Străinul
De unde vii, unde te duci,
străinule din mine, cine ești?
Văd frunzele căzând în urma mea
din ce în ce mai ruginite.
Mormanul de pământ așteaptă
să le îngroape
în infinitul dureros.
Îndură-te, străine, de un sclav
ce-a fost o vreme casa ta,
arată-ți chipul tău de vise
pe care le-ai ținut deasupra mea.
Bătaia vânturilor aspre
le-a spulberat.
Să mi le-aduci,
să mă mai ții în palma ta
necunoscută.
Stejarul
Stejar bătrân, mă-nchin la tine,
O frunză dă-mi și pot să mor!
O frunză dă-mi și iau cu mine
Întregul univers din trupul tău.
Adânc, sub glia sângerândă,
Trec robii lumilor uitate
În lungi convoaie zdrențuite.
Acolo ajung, Mărite Rege,
Și mă-nfior, căci sunt străin.
Dar ce păcate săvârșit-au
Acei plebei neputincioși,
De-și cară sufletul în palme
Să-l vândă ca să mai trăiască?
Ei m-au sădit odată cu pădurea,
sărmane călător!
Plâng frunzele pe crengi,
dar păsările cântă.
Ascult tăcut cum cerul
fulgere adună,
iar printre nori răzbate
o rază de lumină
și se așază blândă
pe creanga cea de sus:
acolo, veșnicia
peste coroana mea s-a pus.