Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Răspunsuri duhovniceşti: „Două lucruri de geniu are mintea omului: citirea şi rugăciunea“

Răspunsuri duhovniceşti: „Două lucruri de geniu are mintea omului: citirea şi rugăciunea“

Data: 14 August 2009

Ce legătură duhovnicească este între rugăciune şi citirea cărţilor sfinte?

Spun Sfinţii Părinţi că două lucruri de geniu are mintea omului: citirea şi rugăciunea. Ele se ajută permanent una pe alta. Când suntem tulburaţi şi răspândiţi cu mintea, mai mult să citim cuvinte folositoare de suflet. Iar când văzduhul inimii s-a liniştit şi gândurile minţii s-au adunat, mai mult să ne rugăm şi mai puţin să citim.

Cel ce nu face pe deplin voia lui Dumnezeu are voie să îndemne şi pe alţii la fapta bună?

Spune Sfântul Isaac Sirul că „se cade şi celui ce nu face fapta bună să înveţe pe alţii fapta bună, că lipsa faptelor sale o împlineşte folosul cuvântului“. Iar Sfântul Ioan Scărarul zice: „Se cade celui ce învaţă şi nu face, ruşinându-se de cuvintele sale, să înceapă şi el câte puţin a face fapta bună“.

Cum poate omul să aibă mai multă linişte duhovnicească în viaţa aceasta trecătoare?

Prin fuga de griji multe. Acest lucru ni-l arată nouă dumnezeiescul părinte Isaac Sirul, care zice: „Omul cel cu multă grijă nu se poate face blând şi liniştit“. Şi iarăşi zice: „Fără înstrăinarea de griji multe, nu căuta lumină în sufletul tău“. Şi iarăşi: „Mintea tulburată (de griji) nu va scăpa de uitare şi înţelepciunea nu-i deschide uşa acesteia“. Să fugim, deci, de grijile cele mincinoase ale acestui veac, ca să dobândim pacea inimii şi sfânta rugăciune, care este mama tuturor faptelor bune.

În ce constă curăţenia omului?

Curăţenia omului este întreită, şi anume: curăţenia trupului, adică păzirea lui de toate întinăciunile cele trupeşti; curăţenia sufletului, adică slobozirea lui din legătura patimilor celor ascunse care se alcătuiesc în minte, şi a treia, curăţia minţii, la care ajung numai cei desăvârşiţi, întru descoperirea tainelor dumnezeieşti, după Sfântul Isaac Sirul. (Ne vorbeşte părintele Cleopa, volumele 5 şi 6)

Citeşte mai multe despre:   Cuvinte duhovnicești ale Părintelui Cleopa