Cuvintele Sfinților Părinți ai Bisericii luminează ceasurile de incertitudine și aduce răspuns unde inima se află în neostoită căutare. Sufletul creștin simte nevoia de a se reîntoarce la izvorul Tradiției,
Sfânta Maria Magdalena, „purtătoare de mir prealuminată”
Biserica Ortodoxă o sărbătoreşte, astăzi, pe Sfânta Mironosiţă şi întocmai cu Apostolii Maria Magdalena. Ea este din localitatea Magdala, de la graniţa Galileei cu Siria. Sfânta Maria Magdalena este una dintre Femeile Mironosiţe care au venit dis-de-dimineaţă la mormânt în prima zi a săptămânii (duminica) pentru a unge cu miresme trupul Mântuitorului Iisus Hristos şi s-a învrednicit să fie martor al Învierii Lui. Despre acest lucru Sinaxarul ne spune că Sfânta Maria Magdalena, „urmându-L (pe Iisus Hristos) până la Pătimirea Lui, s-a făcut şi Mironosiţă. Cea dintâi ea L-a văzut pe Domnul înviat şi, împreună cu cealaltă Marie, adică cu pururea Fecioara Născătoarea de Dumnezeu, a văzut pe Înger, târziu, când se lumina spre ziua duminicii, precum scrie Matei Evanghelistul. Iar dimineaţa a văzut doi Îngeri cu veşminte albe şezând. Apoi a văzut pe Domnul Însuşi...”
Sfânta Maria Magdalena este cea care aduce Apostolilor vestea Învierii Domnului (Ioan 20, 1-2). Împreună cu celelalte Femei Mironosiţe, este martor al minunii minunilor: Învierea lui Hristos. Ea merge în primele ore ale zilei Învierii Domnului de patru ori la mormânt, învrednicindu-se să-L vadă şi pe Hristos Domnul înviat.
După Înălţarea Domnului, merge la Roma, unde „a stat înaintea cezarului Tiberius, pe care, fiind bolnav de un ochi, Sfânta Maria Magdalena l-a tămăduit”. Ea a relatat împăratului Tiberius (14-37) viaţa şi activitatea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, despre nedreptul proces care a dus la răstignirea şi moartea Lui, dar mai ales a mărturisit Învierea Sa. În urma acestui episod, împăratul Tiberius „a dat unei morţi neaşteptate pe Pilat şi pe arhierei”, după cum precizează Sinaxarul. Din Roma, Sfânta Maria Magdalena s-a dus la Efes, unde se afla Sfântul Ioan Evanghelistul, ajutându-l în apostolie. Acolo a şi murit, fiind înmormântată de Sfântul Apostol Ioan Teologul.
Din Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul XI pe luna iulie, aflăm că „părţi importante din sfintele ei moaşte se găsesc, în Răsărit, la mănăstirile Simonos Petra, Dionisiu şi Esfigmenu din Muntele Athos, iar în Apus, în bazilicile Lateran din Roma şi Sfântul Maximin din Marsilia. În România, părticele din moaştele ei se găsesc la bisericile Mihai Vodă şi Pajura din Bucureşti, la Mănăstirea Pantocrator - Teleorman, precum şi în alte sfinte lăcaşuri”.



.jpg)