Ce atribuţii are Parlamentul European

O dată la cinci ani, cetăţenii cu drept de vot din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene îşi aleg reprezentanţii în Parlamentul European, organismul legislativ al UE care reprezintă interesele alegătorilor în procesul de elaborare a legilor şi politicilor europene. În România, alegerile europarlamentare vor avea loc pe data de 9 iunie şi, spre deosebire de scrutinul pentru alegerile locale, cetăţenii îşi pot exprima opţiunea în orice localitate s-ar afla la momentul votului.  

Peste 400 milioane de cetăţeni îşi vor vota, între 6 şi 9 iunie, reprezentanţii în Parlamentul European. Potrivit celui mai recent sondaj IRES, unul din cinci români se declară foarte nemul­țumit de felul în care este reprezentată România la Bruxelles de către europarlamentarii români, doar 6% spun că sunt foarte mulțumiți, respectiv o treime „destul de mulțumiți”. 

La europarlamentare vor vota 60% dintre participanţii la studiu, însă prea puţini sunt interesaţi de politicile europene, deşi, prin participarea la scrutinul european, cetăţenii au posibilitatea să decidă asupra direcţiei viitoare a blocului comunitar tocmai prin intermediul trimişilor în Parlamentul European.

O dată la cinci ani, Parlamentul European are o nouă configuraţie tocmai ca urmare a opţiunilor exprimate de către cetăţenii statelor membre, europarlamentarii fiind aleşi în mod direct, pe listele de partid. Principala atribuţie a acestui organism este de a adopta legi care se transpun, în timp, şi în legislaţiile naţionale, însă PE decide şi asupra bugetului UE, supraveghează activitatea forului executiv al UE - Comisia Europeană.    

„Parlamentul European adoptă legi care afectează pe toată lumea: deopotrivă ţări mari şi mici comunităţi, companii puternice şi tinere start-upuri, având impact de la nivel local la nivel global. PE legiferează asupra unei mari varietăţi de domenii considerate de oameni drept prioritare în prezent: mediu, securitate, migraţie, politici sociale, drepturile consumatorilor, economie, statul de drept şi multe altele”, se arată într-un articol realizat în comun de către şase agenţii de presă europene (AFP, Agerpres, ANP, ANSA, DPA şi TT).

După alegerile din iunie, Parlamentul European va număra un total de 720 de europarlamentari, cu 15 mai mulţi decât în actuala configuraţie, aceştia fiind afiliaţi mai multor grupuri parlamentare, astfel: Partidul Popular European (Creştin Democrat) - PPE (cea mai mare „familie” europeană, la care sunt afiliaţi şi cei mai mulţi europarlamentari români), Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European - S&D, Grupul Renew Europe, Verzii/A­li­an­ţa Liberă Europeană, Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni - ECR, Grupul Identitate şi Democraţie - ID, Stânga (GUE/NGL).

Oricine doreşte să formeze un nou grup în Parlamentul European are nevoie de susţinerea a 23 de europarlamentari din cel puţin 7 state membre.

Parlamentul European a realizat un material video în care este subliniată necesitatea prezentării la urne a cetăţenilor europeni. Videoclipul conține mărturii ale unor persoane vârstnice din 10 țări ale Uniunii Europene (România, Franța, Finlanda, Cehia, Germania, Spania, Letonia, Italia, Olanda,  Polonia)  care „au simțit nemijlocit puterea transformatoare a democrației”.  Mărturiile acestora sunt însoţite de mesajul mobilizator „Foloseste-ți votul. Sau alții vor decide pentru tine”.  (O. N.)