Românii trimit, pe 7 iunie, 33 de reprezentanţi în Parlamentul European

În luna iunie vor fi aleşi, concomitent în toată Europa, 736 de deputaţi care să reprezinte interesele celor aproape 500 de milioane de cetăţeni comunitari în Parlamentul European, organul legislativ al Uniunii Europene. Mandatul acestora va fi de 5 ani. Drumul până la Strasbourg, acolo unde se desfăşoară cea mare mare parte a activităţii europarlamentarilor, este lung şi anevoios, presărat cu lupte în interiorul partidelor pentru desemnarea candidaţilor, goană după semnăturile susţinătorilor, pentru a fi incluşi pe liste, şi, în cele din urmă, o campanie susţinută pentru obţinerea votului final. Românii vor vota, pe 7 iunie, pentru 33 de europarlamentari.

Parlamentul European este singura instituţie comunitară ale cărei şedinţe şi deliberări sunt publice, dezbaterile, avizele şi rezoluţiile acestuia fiind publicate în „Jurnalul Oficial“ al Uniunii Europene.

Parlamentul, alături de Consiliul Uniunii Europene, are atribuţii legislative, adoptă legislaţia Uniunii (regulamente, directive, decizii). Participarea sa la procesul legislativ contribuie la garantarea legitimităţii democratice a textelor adoptate. De asemenea, PE împarte autoritatea în domeniul bugetar cu Consiliul Uniunii Europene, astfel că poate modifica cheltuielile bugetare, iar în ultimă instanţă adoptă bugetul în intregime. Un alt rol important al Parlamentului este acela de control asupra Comisiei: aprobă desemnarea membrilor Comisiei si are dreptul de a cenzura Comisia. De asemenea, exercită şi un control politic asupra ansamblului instituţiilor.

Cel mai important rol al acestui organism rămâne, fără îndoială, reprezentarea intereselor cetăţenilor din Statele Membre ale Uniunii Europene, fiind singura instituţie a UE ai cărei membri sunt aleşi în mod democratic, la fiecare cinci ani, prin vot universal direct.

Alegerile din acest an vor avea loc simultan în toate cele 27 de state membre UE, oferind unui număr de 375 de milioane de cetăţeni europeni cu drept de vot posibilitatea de a decide asupra politicilor la nivel european.

În urma alegerilor europene din 7 iunie 2009, 33 locuri vor reveni membrilor Parlamentului European din România.

Cum funcţionează Parlamentul European

În acest moment, cei 785 de parlamentari din PE, al căror număr se va reduce la 736 în viitoarea legislatură, sunt organizaţi în grupuri politice, şapte la număr, în funcţie de apartenenţa politică, de convingeri doctrinare şi ideologice: Grupul Partidului Popular European (Creştin ^ Democrat) şi al Democraţilor Europeni, cel mai mare şi mai influent, Grupul Socialist, Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor, Grupul Verzilor-Alianţa Liberă Europeană, Grupul Conferedal al Stângii Unite Europene (Stânga Verde Nordică), Grupul Independenţă şi Democraţie. Există, de asemenea, şi un număr de deputaţi care nu fac parte din nici un grup şi sunt neafiliaţi. Un grup politic este alcătuit din minimum 20 deputaţi, din cel puţin şase state membre.

Grupurile politice au un rol important în viaţa parlamentară, în alegerea preşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a prezidiului comisiilor. Grupurile politice aleg raportorii şi decid cum va fi alocat timpul prevăzut pentru intervenţii. Grupurile politice se reunesc în saptămâna dinaintea sesiunilor scurte (Bruxelles) şi pe durata acesteia şi organizează seminarii pentru a defini principiile acţiunii politice.

Deputaţii lucrează în cadrul unor comisii parlamentare specializate pe anumite domenii, în vederea pregătirii şedinţelor plenare ale Parlamentului. Există 20 astfel de comisii în cadrul cărora sunt elaborate sau se adoptă propuneri legislative şi rapoarte din proprie iniţiativă, după care se întocmesc rapoarte care sunt prezentate în şedinţele plenului.

Relaţia cu instituţiile statelor extracomunitare este atribuţia delegaţiilor Parlamentului European formate din aproximativ 15 deputaţi.

România, o singură circumscripţie electorală

Listele de candidaţi la alegerile pentru Parlamentul European din luna iunie trebuie însoţite de semnăturile a minimum 200.000 de susţinători şi trebuie să asigure reprezentarea ambelor sexe, iar numărul candidaţilor de pe fiecare listă poate depăşi cu cel mult 10 locuri numărul mandatelor în PE.

Pentru alegerea membrilor din România în PE, teritoriul ţării noastre constituie o singură circumscripţie electorală, conform ordonanţei, iar pentru exercitarea dreptului de alegător, cetăţenii cu drept de vot se vor prezenta la urne cu buletinul de identitate, iar în cazul cetăţenilor români aflaţi în străinătate este valabil şi paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar.

Cetăţenii care nu se află în localitatea de domiciliu în ziua votului pot vota pe liste suplimentare.

În timpul campaniei electorale primarii asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii însă acţiunile de propagandă sunt interzise în unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare.

Campania electorală va începe cu 30 de zile înainte de ziua de referinţă, adică pe 8 aprilie 2009, şi se va încheia în preziua zilei de referinţă, adică pe 6 iunie 2009, ora 7:00. Votarea va începe pe 7 iunie 2009, la ora 7:00 şi se va încheia pe 7 iunie 2009, la ora 21:00.

7.000 de euro/lună şi imunitate

Deputaţii se bucură de privilegiile şi imunităţile prevăzute de Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Comunităţilor Europene. Dacă, însă, un deputat va fi comis o infracţiune, imunitatea sa nu poate fi păstrată. La fel ca membrii parlamentelor naţionale, membrii Parlamentului European primesc o serie de indemnizaţii care au scopul de a acoperi cheltuielile pe care aceştia le efectuează pentru îndeplinirea sarcinilor lor parlamentare. Indemnizaţiile acoperă cheltuieli generale (factura telefonică şi taxele poştale, achiziţionarea, utilizarea şi întreţinerea echipamentului computerizat), călătoriile efectuate de membri în cadrul Comunităţii Europene pentru a participa la reuniunile oficiale ale Parlamentului European şi sejurul în cazul reuniunilor oficiale ale organismelor parlamentare pe care membrul le deserveşte şi care sunt organizate în cadrul Comunităţii Europene.

Până în momentul de faţă, deputaţii europeni au primit un salariu echivalent cu salariile deputaţilor naţionali din ţara lor, însă din acest an salariile vor fi identice pentru toţi europarlamentarii, aproximativ 7.000 de euro/lună. În plus, primesc 296 de euro diurnă şi 4.000 de euro lunar pentru deschiderea unor birouri. Transportul este gratuit, fiind decontat de stat. Potrivit noului statut, se creează şi un fond de pensii din cotizaţiile plătite Parlamentului.

În cazul în care deputaţii europeni nu participă la jumătate din şedinţele plenare, anumite indemnizaţii îi sunt reduse.

Partidele şi listele

Alegerile europarlamentare dau de furcă partidelor politice, care se hotărăsc cu greu în privinţa numelor ce vor figura pe listele de candidaţi. Actuali europarlamentari, foşti miniştri, dar şi foşti parlamentari ar candida pentru un post de parlamentar european. PDL va defila cu Theodor Stolojan, consilierul prezidenţial Cristian Preda, Marian Jean Marinescu, Petru Funeriu, Rareş Niculescu şi Marian Zlotea, ultimii cu experinţă în PE. Pe listă însă şi-ar putea face apariţia şi numele unor jurnalişti, ale reprezentanţilor societăţii civile sau chiar a fiicei preşedintelui României. Social-democraţii vor decide cine merge la Bruxelles la începutul lunii aprilie, printre candidaţi aflându-se Adrian Severin, Rovana Plumb şi Daciana Sârbu, actuali europarlamentari, dar şi Adrian Păunescu sau Şerban Nicolae. Pe lista PNL i-am putea regăsi pe Norica Nicolai, fost parlamentar, Renate Weber, actual europarlamentar, Adrian Cioroianu, fost ministru, dar şi specialistul în economie Daniel Dăianu.