10 ani pentru relansarea economică a Europei

Preşedintele permanent al Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, a convocat, pentru 11 februarie, un summit extraordinar consacrat relansării economice. Întâlnirea şefilor de stat coincide cu expirarea termenului privind consultarea publică a strategiei „2020“ (15 ianuarie), „care vine după eşecul primului plan decenal - Lisabona 2010“, după cum susţine publicaţia „Il Sole - 24 Ore“. „Aceasta nu reprezintă o revoluţie. E vorba, mai degrabă, de o reluare şi de o reeşalonare a obiectivelor care trebuie atinse, căutându-se în sânul UE «noi surse de creştere capabile de a recrea locurile de muncă pierdute în timpul crizei»“, caracterizează ziarul italian proiectul noii strategii de la Bruxelles.

În 2000, Europa îşi propunea să devină, zece ani mai târziu, cea mai prosperă regiune a lumii, în această direcţie fiind aprobat un plan, denumit „Strategia de la Lisabona“. Obiectivul este, însă, departe de a fi atins: în timp ce oficialii de la Bruxelles aruncă vina pe criza economică, ziarele europene subliniază că metodele nu au fost dintre cele mai potrivite.

„Un nivel de ocupare a forţei de muncă de 70%, investiţii în cercetare de 3% din PIB, o creştere economică anuală de 3%: acestea au fost marile obiective ale «Strategiei de la Lisabona», lansată în 2000, cu un termen de realizare de 10 ani. Termenul limită este aproape expirat, iar provocarea europeană se va finaliza printr-un eşec. Nici o urmă din economia bazată pe cunoaştere, care ar fi trebuit să devină în 2010 «cea mai dinamică şi cea mai competitivă din lume»“, comentează ziarul economic italian „Il Sole - 24 Ore“.

În zece ani, potrivit italienilor, ocuparea forţei de muncă a crescut cu doar 4%, pentru a se opri la o medie aflată sub 66%, iar investiţiile în cercetare şi dezvoltare sunt cu puţin peste jumătatea celor prevăzute şi, ca întotdeauna, departe de cele ale principalilor concurenţi mondiali. „Antrenată de criză, rata de creştere economică a scăzut la o medie de 0,8%, cu consecinţe devastatoare asupra ratei şomajului care, deşi scăzuse de la 12% la 7% după 2000, a revenit, din cauza recesiunii, la o medie de aproximativ 10%“, subliniază „Il Sole - 24 Ore“.

Plan nou cu obiective vechi

În opinia cotidianului economic din Peninsulă, „anii de optimism cu care a debutat acest secol, alimentaţi de succese de neegalat precum constituirea pieţei unice şi a monedei euro, s-au încheiat. Astăzi avansăm sub semnul realismului“, în contextul în care mondializarea avansează, iar „China este cea care a câştigat pariul atât de dorit de o Europă care totuşi nu cedează“.

De data aceasta, Europa încearcă, sub semnul - simbol al unui număr - „2020“, să ajungă la prosperitatea propusă încă din anul 2000.

Principalele linii ale noului plan decenal au fost deja trasate de Executivul european, fiind prezentate în consultare publică din luna noiembrie şi până la 15 ianuarie 2010, urmând ca la summitul de pe 11 februarie, liderii europeni să aibă pe masă propunerile Comisiei Europene. În cele din urmă, după programul concret aprobat de miniştrii de Finanţe ai statelor membre, în iunie, „2020“ va primi semnătura finală.

„Astfel, «cele 27» au decis să îşi acorde încă 10 ani pentru a dezvolta un nou model de creştere, însă, în contextul actual, va fi încă şi mai dificil“, comentează „Il Sole - 24 Ore“, mai ales că acest lucru nu înseamnă „o revoluţie“, ci, mai degrabă, „o reluare şi o reeşalonare a obiectivelor care trebuie atinse, căutându-se în sânul UE «noi surse de creştere capabile de a recrea locurile de muncă pierdute în timpul crizei»“. „Şi toate acestea, într-un context mult mai dificil decât cel din 2000, deoarece marjele bugetare sunt astăzi mult mai restrânse, iar problemele sociale se agravează în acelaşi ritm în care populaţia europeană creşte. În mare parte, eşecul Lisabona s-a datorat lipsei unei metodologii; obiectivele nefiind obligatorii, au fost lăsate la voia guvernelor“, concluzionează ziarul Italian.

Ce spune „2020“?

Potrivit unui prim document al UE, în această direcţie, există trei priorităţi: cunoştinţele - respectiv educaţia, cercetarea şi economia numerică, pentru a alimenta o creştere provocată de inovaţii cu un nivel înalt de valoare adăugată; flexi-securitatea, spiritul antreprenorial şi formarea permanentă pentru a stimula creativitatea şi echilibrul social; o economie mai competitivă, mai ecologistă şi mai integrată, pentru a creşte productivitatea şi eficacitatea la toate nivelurile, de la energie până la transporturi.

La acestea se adaugă ameliorarea calitativă a cheltuielilor publice. „Această strategie va permite Uniunii Europene să se redreseze total după criză şi să îşi accelereze evoluţia către o economie bazată pe cunoaştere şi ecologică. Strategia UE 2020 se va baza pe rezultatele pozitive obţinute în urma introducerii strategiei de la Lisabona, în 2005, care s-a concentrat pe creştere economică şi ocupare a forţei de muncă. În acelaşi timp, va încerca să acopere unele dintre lacunele acesteia“, susţine Comisia Europeană.

Eşecul proiectului „Europa 2020“ ar însemna sfârşitul modelului social european

Preşedintele Herman Van Rompuy, care va prezenta la summitul din 11 februarie ambiţiosul program de reforme al UE, propune schimbări substanţiale ale sistemului educaţional, reducerea garanţiilor în privinţa securităţii locurilor de muncă şi promovarea unor tehnologii „prietenoase“ faţă de mediu. „Un eventual eşec al proiectului «Europa 2020» va însemna sfârşitul modelului social european“, susţine Van Rompuy, citat de cotidianul polonez „Dziennik Gazeta Prawna“. Prevenirea acestui lucru s-ar putea realiza prin adoptarea unei politici economice unice şi prin tragerea la răspundere a statelor membre pentru eşecurile în implementarea programului.

Tocmai această din urmă prevedere reprezintă mărul discordiei între statele comunitare. Dacă premierul spaniel José Luis Rodríguez Zapatero susţine ideea „de constrângere“, Berlinul s-a exprimat negativ în acest sens. „Consider că propunerea de a sancţiona statele membre, dacă ele nu îndeplinesc obiectivele fixate, nu este judicioasă“, a reacţionat minis-trul german al Economiei, Rainer Brüderle, într-un comunicat. „Până în prezent, strategia de la Lisabona este fondată pe o abordare de parteneriat fără sancţiuni pe care noi ar trebui să le urmăm“, a adăugat el.