2009 va fi anul investiţiilor în infrastructură

Anul 2009, deşi este unul în care lipsa lichidităţilor se resimte cel mai puternic, fiind unul de criză financiară, va fi şi un an al investiţiilor în infrastructură. Acum, mai multe proiecte importante vor fi demarate sau finalizate, fiind vorba în general de şosele ocolitoare, autostrăzi sau alte căi de acces. Reprezentanţii Guvernului vor discuta cu FMI ca investiţiile făcute în infrastructură să nu fie luate în calcul la stabilirea deficitului.

Guvernul are obiective măreţe pentru acest an, intenţionând să facă investiţii majore în ceea ce priveşte infrastructura României, chiar dacă anul 2009 este un an de criză în care lipsa banilor se resimte mai puternic decât oricând.

Reprezentanţii Guvernului au promis că vor aloca, până la sfârşitul anului, peste 100 de milioane de euro pentru finalizarea unor lucrări de investiţii în infrastructură, care au fost începute, la nivel naţional, pentru a nu rămâne obiective neterminate în acest an. Premierul a făcut acest anunţ recent şi a spus că investiţiile se referă la centuri de ocolire ale unor oraşe, la drumuri naţionale şi la Autostrada Transilvania.

„Avem peste o sută de milioane de euro pentru finalizarea unor lucrări. Obiectivul nostru este ca în acest an să finalizăm lucrările şi să nu mai lăsăm din nou lucrări începute şi neterminate. Este important ca România să se dezvolte, şi această dezvoltare nu se poate face în condiţiile în care avem o infrastructură precară. Cu investiţii majore în infrastructură avem şansa să ieşim la liman şi să atragem investiţii străine“, a afirmat premierul Emil Boc.

Potrivit premierului, până la sfârşitul anului se vor finaliza 42 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania, pe tronsonul Câmpia Turzii-Gilău, centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca, centura municipiului Gherla, drumurile Cluj-Bistriţa, Cluj-Suceava şi Arad-Lugoj, centurile Timişoarei şi Ploieştiului şi Pasajul Băneasa.

„Sunt lucrări pe care le vom finaliza. Am pregătit resurse financiare pentru a fi siguri că se termină practica fostului ministru al Educaţiei de a deschide 4.000 de şantiere de şcoli şi a da la fiecare câte un leu, iar şcolile sunt în paragină pentru că nu au finanţare. E o mare prostie. Trebuie să finanţezi ceea ce poţi termina şi, când ai terminat, începi alte lucrări. Nu începi trei lucrări şi nu dai bani, iar apoi acestea se degradează“, a precizat Boc.

El a dat asigurări că Guvernul este în măsură să finalizeze până la sfârşitul anului lucrările de infrastructură menţionate.

Investiţii şi în extinderea liniei de metrou a Capitalei

Investiţii majore pentru perioada următoare sunt prevăzute şi în transportul feroviar din Capitală, unde vor fi construite linii şi staţii noi, pe de o parte, şi vor fi terminate o parte din lucrările deja începute.

Dezvoltarea reţelei de transport feroviar a Capitalei - metrou şi conectarea cu liniile de cale ferată - ar putea costa opt miliarde de euro, în următorii 25 de ani, a declarat ministrul Transporturilor, Radu Berceanu.

„Trebuie să începem să gândim integrat în ceea ce priveşte transportul. Ce construim acum trebuie să se conecteze cu viitoarele rute feroviare. Orice investiţie trebuie făcută vizionar, în contextul extinderii oraşului“, a afirmat ministrul Transporturilor.

În prezent sunt conectate la reţeaua de căi ferate staţiile de metrou Basarab, Gara de Nord, Obor şi Republica. Ministerul Transporturilor intenţionează să construiască alte patru staţii, respectiv Băneasa, Bucureşti Vest, Progresu şi Berceni.

Împrumuturi de la BEI pentru proiecte noi

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii ar putea lua un împrumut de până la un miliard de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru finanţarea unor proiecte de infrastructură, printre care şi centura Capitalei la nivel de autostradă.

„BEI ne-a anunţat că a stabilit un acord de principiu, în board-ul său, că e gata să aloce un împrumut care să meargă spre un miliard de euro pentru proiecte de infrastructură rutieră. Încă nu a stabilit exact ce proiecte, dar se discută despre centura la nivel de autostradă a Bucureştiului, tronsoanele de autostradă Ploieşti-Comarnic şi Ploieşti-Buzău sau o porţiune de drum naţional de la Arad spre graniţa cu Ungaria“, a declarat ministrul Transporturilor.

Totodată, BEI va acorda un credit de 450 de milioane de euro pentru a creşte viteza trenurilor de călători de la 120 de kilometri pe oră la 160 de kilometri pe oră, pentru tronsonul Curtici-Simeria.

„Aveam deja 300 de milioane de euro de la BEI şi ei au acceptat să mărească împrumutul până la 750 de milioane de euro, pentru a putea satisface dorinţele UE de a creşte viteza“, a spus Berceanu.

În cadrul întâlnirii recente avute de reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi cei ai Băncii Europene s-a stabilit să se mărească finanţarea de la 50 de milioane la 170 de milioane de euro, din fonduri de coeziune, pentru tronsonul de autostradă Arad-Timişoara, astfel încât cofinanţarea asigurată de BEI pentru proiect să fie cheltuită pentru exproprierea terenurilor.

De asemenea, BEI a aprobat să aloce 500 de milioane de euro în acest an pentru proiecte aflate deja în derulare, din sumele care trebuia cheltuite în anii următori.

„Am discutat cu ei şi susţin această idee, mai urmează să fie aprobată de Comisia Europeană. Astfel, au aprobat să cheltuim o mai mare parte din bani pentru proiecte deja în derulare, pe care să îi utilizăm în aceşti ani“, a spus Berceanu.

Potrivit ministrului, această măsură va duce la o creştere de 0,5% a deficitului bugetar.

„Va fi o creştere de 0,5% a deficitului, din care 0,2% se întorc la buget prin plata asigurărilor sociale, a TVA-ului şi a altor taxe şi impozite. Deci ar fi de fapt o creştere de 0,3%. O mărire foarte mică pentru un lucru corespunzător perioadei de criză. Toate statele au făcut investiţii în infrastructura de transport în perioadele de criză“, a afirmat Berceanu.

Regulile puse de FMI pun în pericol investiţiile

Premierul Emil Boc spune că vrea să discute cu CE şi FMI pentru alocarea unor sume mai mari pentru infrastructură, care să nu fie luate în calcul la stabilirea deficitului, pentru că România riscă să respecte indicatorii stabiliţi cu cele două instituţii, dar să nu realizeze investiţiile propuse.

„Dacă doreşti să ai speranţa unei opriri a căderii economice, să pui premisele unei creşteri economice, acest lucru nu poate fi făcut decât dacă în infrastructură aloci sume suplimentare. Pentru că altfel riscăm să arătăm foarte bine cu nişte calcule pe hârtie (...), dar ne vom uita afară şi vom observa că nici autostrăzile nu se termină, nici centurile ocolitoare nu se fac, nici şcolile nu se modernizează şi nici încasările la buget nu vor fi aferente şi vom fi în situaţia în care, într-adevăr, am respectat nişte indicatori, dar fără să avem rezultatele pe care le aşteptăm în economie“, a declarat marţi Boc.

Premierul a spus că doreşte să aibă o discuţie „absolut deschisă“ cu CE şi FMI pentru a putea utiliza mai multe resurse pentru infrastructură, iar sumele alocate în acest scop să nu fie luate în considerare la calcularea deficitului. „Cred că banii care se alocă suplimentar pe infrastructură, numai pe infrastructură, ar trebui să nu intre în deficitul bugetar“, a declarat el.

Şeful Executivului a precizat că, pe lângă decizia luată de Guvern, de a cheltui în trimestrul al III-lea banii aferenţi investiţiilor în infrastructură în trimestrul al IV-lea, Executivul va solicita FMI şi CE şi o suplimentare a sumelor alocate acestui domeniu.