Băncile vor relua creditarea, dar nu la acelaşi nivel ca înainte de criză

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, susţine că în perioada următoare băncile vor relua creditarea, chiar dacă aceasta nu va fi la acelaşi nivel ca în anii trecuţi. Referitor la stabilitatea leului, Mugur Isărescu a explicat că acesta a ajuns la un nivel sustenabil şi că banca centrală intervine atunci când este nevoie pentru a asigura stabilitate. Referitor la depăşirea crizei, Isărescu a explicat că nu se poate vorbi de ieşirea din criză atâta timp cât se vorbeşte de majorări salariale de 30%.

Împrumutul de la Banca Mondială pe care l-a luat România recent este o veste bună pentru români, pentru că are ca efect relaxarea într-o oarecare măsură a condiţiilor de creditare ale băncilor. Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, prezent zilele trecute la Iaşi, băncile au intrat într-o perioadă de reaşezare şi se va relua creditarea, dar, a subliniat acesta, că nu vor fi aceleaşi condiţii ca înainte de declanşarea crizei financiare.

„Este o perioadă de reaşezare, creditarea se va relua, că băncile au bani şi vor avea bani, dar nu va fi ca înainte. Trebuie să facem calculele necesare ca aceste eliberări de sume să fie în conformitate cu acordul cu FMI, cu cel cu Uniunea Europeană şi cu cel de la Viena, cu băncile. Cu alte cuvinte, eliberăm resurse care sunt ale lor, dar sunt plătite, acum le dăm chiar dobânzi frumoase. Noi suntem generoşi, le dăm 3% la valută, de asta s-au şi răzgândit unii bancheri să mai ceară reducerea rezervei minime în valută“, a spus guvernatorul BNR.

Isărescu a mai spus că dobânzile nu pot să meargă decât „în jos“, având în vedere actualele fundamente economice care, susţine guvernatorul BNR, merg în direcţia bună.

BNR are datoria de a apăra leul

Referitor la fluctuaţia cursului de schimb de la începutul acestui an şi la stabilitatea leului, Mugur Isărescu a spus că BNR nu poate asista pasiv la fluctuaţii mari şi că intervine atunci când este nevoie pentru asigurarea stabilităţii monetare. BNR nu putea lăsa cursul de schimb să fluctueze influenţat de evoluţia pieţei, în condiţiile în care România avea un gol de finanţare care ar fi putut deprecia leul şi mai puternic, a explicat guvernatorul BNR.

„Acele rapoarte care prezentau un deficit de finanţare foarte mare pentru România nu erau chiar deplasate. Noi, ca bancă centrală, avem cu siguranţă datoria de a apăra leul, dar pe un gol de finanţare, o ofertă şi o cerere de valută care nu este acoperită pot duce cursul oriunde. Cum să lăsăm cursul să îl ducă piaţa când ai gol de finanţare? În momentul în care începea degringolada, nimeni nu mai ştia unde se mai opreşte cursul“, a explicat Isărescu.

„Rolul rezervei, aplicat de banca centrală, nu este să stea într-un prepeleac şi să vadă cum se duc de râpă dezechilibrele şi indicatorii macroeconomici. Banca centrală trebuie să intervină atunci când este nevoie tocmai pentru a asigura stabilitate“, a mai spus guvernatorul BNR.

Majorările exagerate a salariilor alimentează criza

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat, de asemenea, că despre ieşirea din criză nu se poate vorbi atât timp cât nu se va renunţa la cererile salariale imense raportat la productivitatea muncii.

„Dacă ne referim la o creştere a nivelului de trai sau la o creştere a salariilor de 30% pe an, eu cred că ne vom afla în criză câţiva ani buni de acum încolo. În nici o ţară serioasă nu se poate vorbi despre creşteri de salarii de 30%, chiar dacă diferenţa între noi şi alte state europene este mare“, a spus Isărescu, care a adăugat că BNR recomandă „prudenţă, ceva răbdare şi paşi rezonabili“.

Şeful BNR a atras atenţia că legătura în materie de venituri este cea dintre venituri şi productivitate şi nu între venituri şi dorinţe.

„Dacă nivelul de trai ar putea să crească în lumea asta după cum vrem, atunci toate ţările ar fi bogate. Dar uite că nu e aşa. Nivelul de trai nu creşte nici prin decrete, nici prin legi, chiar dacă sunt date de cel mai evoluat parlament şi, cu atât mai mult, nu creşte prin dorinţe, ci prin productivitate. E greu de priceput sau de acceptat, pentru că de înţeles înţelegem cu toţii“, a explicat guvernatorul BNR.

Cauzele crizei din România

Guvernatorul BNR a explicat şi care sunt cauzele care au dus la accentuarea crizei în România. Una dintre acestea este faptul că, deşi a fost excedent bugetar anul trecut, s-a cheltuit mult prea mult, mai ales din cauza faptului că a fost şi an electoral. În plus, nici alocarea banilor nu s-a făcut corect la început de an, iar ulterior sumele au fost consumate fără un „profit“ pentru ţară.

„Opţiunea politicii fiscale din România a fost, spun acum mai clar ca altă dată, imprudentă în toată perioada 2004-2008. În România au fost două cauze pentru această imprudenţă: decidenţii au considerat că timpurile bune au venit odată pentru totdeauna ceea ce, evident, înseamnă că expansiunea cheltuielilor putea fi permanentă. Când îţi este bine, când eşti sănătos, când se leagă lucrurile, este un comportament absolut uman şi normal. Nu te gândeşti că va veni şi reversul ciclului. Ce constatau în special colegii de la Ministerul de Finanţe: economia creştea foarte repede, încasările erau foarte mari, şi puneau o întrebare firească: dacă am venituri mai mari, de ce să nu cheltuiesc, pentru că trebuie să mă dezvolt. A doua a fost legată de anul electoral 2008, care a amplificat cheltuielile şi mai mult“, a spus Mugur Isărescu.

„Autorităţile trebuie să aibă tăria să nu cadă în mrejele veniturilor bugetare mari şi a întrebării că, dacă avem venituri mari, de ce să nu facem autostrăzi. Dacă s-ar fi făcut autostrăzi, tot era bine. Dar în asemenea situaţii, începi anul cu gândul că vei construi autostrăzi, constaţi că se construiesc greu, şi cândva, prin septembrie-octombrie, te răzgândeşti şi iei banul de la autostrăzi şi îl treci la domeniile de consum care fac cel mai mult presiuni“, a mai spus Isărescu.

Un deceniu de secetă a intrărilor de capital privat

Guvernatorul BNR a făcut referire şi la motivele pentru care România nu a beneficiat de investiţii străine la fel ca alte ţări din regiune. Principalul motiv, spune acesta, a fost neîncrederea investitorilor.

„România a avut o particularitate, dacă ar fi să ne punem în gruparea ţărilor postcomuniste. România a fost descoperită mai târziu de capitalul privat. Un întreg deceniu, în anii â90, în timp ce ţări precum Polonia, Cehia, Ungaria au beneficiat de graţiile intrărilor de capital, relativ abundente, dar precum o ploaie bună, nu precum una torenţială, România a suferit, în tot acest deceniu, de o adevărată secetă a intrărilor de capital privat, pe motive de neîncredere, probabil, şi distorsiunea mesajelor care plecau din ţară, dar în mod sigur, spun eu, şi din considerente geostrategice. Abia din acest deceniu, şi după ce a devenit clar că România intră în NATO, iar apoi a început să devină din ce în ce mai sigur că intră şi în UE, capitalul privat a descoperit România. Şi atunci intrările au fost mult mai mari, într-un timp scurt, de 4-5 ani, a început mai întâi cu o ploaie bună, iar apoi cu ceva inundaţii de capital privat“, a spus Mugur Isărescu.

▲ „O creştere salarială peste rata inflaţiei nu este posibilă“

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu (foto), a declarat joi, la Iaşi, că în 2009 creşterea salariilor nu trebuie să depăşească nivelul ratei inflaţiei, estimată la 4,4% pentru acest an, adăugând că majorările nejustificate ar trebui evitate pentru a nu realimenta inflaţia.

„Din păcate, o creştere salarială peste rata inflaţiei nu este posibilă. Deja suntem într-o uşoară depăşire cu această creştere pe lunile ianuarie, februarie şi martie, dar în acest an, în ciuda cererilor sindicale, nu putem sări calul“, a declarat, la Iaşi, Adrian Vasilescu.

El a adăugat că sindicatele au dreptate când cer majorarea salariilor, dar în acelaşi timp şi „Guvernul are dreptul să se întrebe de unde bani“.

Întrebat dacă Guvernul va rezista în faţa unor presiuni politice de creştere a salariilor într-un an electoral, Vasilescu a răspuns că Fondul Monetar Internaţional (FMI) va fi atent la corelarea indicatorilor şi poate pune presiune pentru a nu se întâmpla asta.

Consilierul guvernatorului BNR a mai spus că indiferent de „glasurile politice“ care vor apărea, logica e simplă, pentru că „lefurile nu pot creşte peste eficienţa economică“.

„Majorările nejustificate înseamnă inflaţie, sau, altfel spus, ce dai cu o mână, iei cu alta. În companiile private se observă o grijă din acest punct de vedere“, a spus Vasilescu.

Cât priveşte prognozele în privinţa duratei crizei economice, Adrian Vasilescu a spus că există mai multe păreri, însă nimeni nu poate prognoza cu precizie când aceasta se va termina. „Unii spun că se va încheia anul acesta, alţii că abia la anul. Efectele crizei pot dura însă şi 20 de ani, aşa cum s-a întâmplat în Japonia, începând cu anul 1990. Adică să asistăm la creştere economică, urmată de scădere şi tot aşa“, a precizat consilierul guvernatorului BNR.