BM: Salariile unor bugetari trebuie îngheţate

Banca Mondială a propus Guvernului un sistem simplificat de salarizare bugetară, prin clasificarea posturilor în maximum 10 grupuri ocupaţionale şi 1.000 de funcţii, avertizând însă că modificările pot determina îngheţarea pe termen nedefinit a majorărilor salariale pentru posturi retrogradate valoric. Experţii doresc ca restructurarea sistemului să permită evoluţia în carieră după modelul „pentru muncă egală, plată egală“.

Banca Modială propune o variantă de simplificare a sistemului de salarizare din România, prin reducerea numărului de funcţii, pe un model similar propus în Republica Moldova şi Polonia, ce presupune îngheţarea salariilor în cazul acelor posturi retrogradate pe scara valorică.

Un document al instituţiei amintite, ce vizează reformarea sistemului de clasificare a posturilor în sectorul public din România, analizează posibilitatea îngheţării unor salarii din sectorul bugetar pe o durată nedeterminată de timp şi creşterea altora, ca urmare a aprecierii valorice a unor posturi, rezultată în urma analizelor din comisia bipartită propusă de Ministerul Muncii, pentru simplificarea grilei de salarizare din Legea unitară a salarizării personalului bugetar.

Recomandările au fost transmise comisiei interministeriale care lucrează la îmbunătăţirea Legii de salarizare unitară în sectorul bugetar.

Banca Mondială arată că, în cadrul noului sistem, posturile vor fi clasificate doar pe baza „conţinutului muncii efectiv lucrate“, fiind foarte probabil să rezulte o structură de grade cu totul nouă şi care va folosi clasificări care nu sunt momentan utilizate în sectorul public din România.

„Valorizarea unor posturi conduce în mod normal la un salariu mai mare. Pentru posturile care se apreciază valoric este însă probabil ca în acest moment să nu existe resurse suficiente pentru a acoperi compensarea financiară imediată a nivelului de creştere valorică a acelor posturi. Dar această compensare integrală va fi asigurată progresiv, pe măsură ce resursele vor permite acest lucru. Acolo unde posturile se vor deprecia valoric, persoanele vor fi protejate de orice reducere a salariului, însă este posibil să nu mai beneficieze de majorări salariale până când salariul lor corespunde noului nivel de grad stabilit (în timp ce unele creşteri salariale vor fi asigurate pentru gradele de nivel inferior)“, se arată în document.

Zece grupuri ocupaţionale cu zece niveluri

Potrivit sursei citate, o evaluare iniţială sugerează faptul că noua clasificare a posturilor ar putea fi alcătuită din maximum 10 grupuri ocupaţionale, iar fiecare grup ocupaţional ar putea avea până la 10 niveluri în interiorul său, noua structură de grade incluzând aproximativ 100 de grade.

„Prin urmare, în vederea obţinerii unui eşantion reprezentativ pot fi evaluate circa 1.000 de posturi, cu scopul de a include în eşantion suficiente exemple cu toate gradele probabile. Sfera noului sistem de clasificare a posturilor va include întreg sectorul public, care în prezent reprezintă aproximativ 1,3 milioane de posturi. Această cifră include personal militar, ori comisia va trebui să decidă dacă pentru această categorie de personal va trebui realizată o analiză separată, date fiind natura funcţiilor din acest domeniu şi diferenţele de structură a carierei“, se atenţionează în document.

Comisia bipartită înfiinţată pentru reanalizarea şi simplificarea Legii salarizării unitare în sistemul bugetar s-a întâlnit, marţi, cu cei doi experţi de la Banca Mondială, împreună cu care trebuie să facă o evaluare mai detaliată a funcţiilor din sistem.

Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Valentin Mocanu, a declarat, la finalul întâlnirii, că discuţiile au fost foarte tehnice şi au vizat „o evaluare mai profundă a funcţiilor din sistem“.

Întrebat dacă s-a discutat despre reducerea numărului de funcţii din sistemul public, Mocanu a precizat că experţii vor reanaliza funcţiile existente şi acestea vor fi reduse „doar dacă va fi cazul“.

Preşedintele „Cartel Alfa“, Bogdan Hossu, a declarat că experţii doresc ca restructurarea sistemului să permită evoluţia în carieră după modelul „pentru muncă egală, plată egală“.

Hossu a mai spus că subcomisiile vor evalua individual cele 830 de funcţii propuse să intre în pachetul de sondare, după care se vor face o comparaţii.

În sistemul bugetar sunt aproximativ 1,3 milioane de posturi şi aproape 4.000 de funcţii.

Preşedintele „Cartel Alfa“ declara, la jumătatea lunii ianuarie, că din totalul de aproape 4.000 de funcţii bugetare a fost stabilit un eşantion de aproape 900, care vor fi evaluate, împreună cu experţi ai Băncii Mondiale, în scopul simplificării sistemului.

Aparatul funcţionarilor publici este supradimensionat

România nu are un sistem de funcţionari publici supradimensionat, ci există o problemă de eficienţă şi de plată inegală a acestora, în condiţiile în care în unele zone salariile sunt excepţionale, consideră Arntraud Hartmann, directorul interimar al Biroului Băncii Mondiale de la Bucureşti.

„România nu avea mulţi angajaţi publici atunci când am început să lucrăm pe plan local, la începutul anilor â90, ci un sistem relativ mic de salariaţi şi salarii foarte reduse. Creşterile operate ulterior au fost justificate, atât ca număr, cât şi în ceea ce priveşte salariile. Nu se pot atrage persoane pregătite bine la asemenea remuneraţii şi nici să se îndeplinească atâtea funcţii cu puţini oameni. În prezent, dimensiunea sistemului pare adecvată. Nu se poate vorbi despre o situaţie clasică în care sistemul este supradimensionat, ci este o problemă de eficienţă şi de plată a funcţionarilor publici“, a declarat pentru Mediafax Hartmann, care a condus şi în perioada 1992-1996 misiunea rezidentă a Băncii Mondiale.

Ea a explicat că, în prezent, există unele zone din sistemul public unde salariile sunt excepţionale.

„Eu sunt profesor în Germania şi m-am gândit că poate ar trebui să încep să lucrez în România“, a continuat Hartmann, care a început să râdă apoi.

În ceea ce priveşte legea salarizării unice, Hartmann a subliniat importanţa unui sistem transparent de plată.

„Dacă nu există un sistem de salarizare transparent, atunci acesta devine subiect al negocierilor între diverse grupuri, reprezentate de interese diferite. Astfel, sistemul propus, bazat pe comparaţie între salariaţi, este ceva de dorit, dar această lege este doar începutul reformei“, a explicat oficialul Băncii Mondiale.

Totodată, ea consideră că, pe termen mediu, construcţia unui sistem guvernamental eficient este esenţială, în condiţiile în care cercetările au demonstrat că o creştere economică sustenabilă necesită o astfel de administraţie.

„Asta înseamnă că în România trebuie să existe structuri eficient administrate în acele zone unde Guvernul este implicat. Asta nu înseamnă neapărat mai mulţi funcţionari publici, dar înseamnă sisteme clare, care pot fi trase la răspundere şi persoane pregătite“, a spus Hartmann.

Ea a dat exemplul Germaniei, unde absolvenţii aspiră să fie funcţionari publici şi, în principal, studenţii cu note mari ajung să lucreze în administraţie, care este independentă faţă de schimbările politice.