Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Analiză Când devine periculos internetul?

Când devine periculos internetul?

Galerie foto (6) Galerie foto (6) Analiză
Un articol de: Pr. Ciprian Bâra - 04 Iunie 2019

Într-o epocă a socializării tehnicizate, a comunicării şi a marketingului productiv, în care ne îngrijim foarte mult de ceea ce se vede, într-o continuă foame de apreciere, ne grăbim în a ne epuiza în gesturi superficiale, cu convingerea că astăzi putem da „update” la orice, oricând. Permanent este provocată satisfacţia imagistică. Fără a nega utilitatea instrumentelor online care pot facilita comunicarea și schimbul de informaţii, într-o scurtă analiză, semnalăm totuși riscul că fără echilibru toate acestea ne pot distrage de la lucruri esenţiale, de la rostul nostru identitar.

Zarva nesfârşită, agi­ta­ţia cotidiană, regulile sociale, aşezate de cele mai multe ori împotriva bunului-simţ, sunt argumente inepuizabile şi de neclintit pentru lenevirea întregii noastre fiinţe într-o lume în care, deși suntem creștini, vorbim uneori prea în șoaptă despre po­căință, smerenie, înfrânare.

Permanent se speculează orice prilej de autoconfirmare şi îm­plinire prin sine, fiind provo­cată satisfacţia imagistică.

Omul modern justifică orice atitudine, încearcă să controleze exprimarea oricărui gest, dorind ca orice performanţă a sa să fie cunoscută de cei din jur. Dacă până nu de mult toate acestea se întâmplau în întâlnirea direc­tă cu celălalt la privirea față către față, acum, aceste lucruri sunt realizabile cu ușurință și de la distanță pe diversele rețele de socializare şi platforme online.

Pe Facebook și peste tot în spaţiul virtual afli, vezi, auzi sau chiar te întâlnești în direct cu tineri, oameni iubitori de dialog, conferențiari, formatori de opinii, oameni dornici să împărtășească tot soiul de experiențe și povețe folositoare, jurnaliști și chiar nu de puține ori monahi, clerici, dornici să transmită în forma cea mai actuală mesajul creștin.

Fără a nega utilitatea instrumentelor social media care pot facilita comunicarea utilizatorilor de internet și crearea, distribuirea și schimbul de conținut, ca un consumator aproape zilnic, semnalez totuși riscul că toate acestea ne pot distrage pe fiecare în parte de la așezarea și rostul nostru identitar. „Astăzi trăim vremuri facile pentru răspân­direa credinţei prin internet. De aceea cred că avem obligaţia şi responsabilitatea spirituală şi morală de a propovădui cuvântul lui Dumnezeu şi în lumea internetului”, ne-a spus părintele Vasile Ioana de la Biserica `Sfântul Nicolae”-Dintr-o Zi din Bucu­reşti.

Accesul facil şi rapid la internet presupune într-o formă sau alta riscul utilizării internetului fără discernământ, mai ales de către tineri.

Neurocercetătorul german prof. dr. Manfred Spitzer – psihiatru, psiholog, profesor la Harvard şi şeful Clinicii de psihiatrie din Ulm, Germania, care a con­fe­r­enţiat nu de mult şi în Bu­cureşti pe această temă, a detaliat riscurile în cartea „Demenţa digitală”. El semnalează faptul că utilizarea într-un mod excesiv a mediului online începând de la vârste fragede are efecte dezastruoase asupra dezvoltării creierului, adică practic o înce­ti­neşte. Aceste efecte au fost observate întâi de medicii coreeni, care au diagnosticat bărbaţi încă tineri care sufereau de pierderi de memorie, depresie, lipsă de concentrare, pierderi de atenţie datorate utilizării excesive a internetului. `Internetul este cel care, pe de o parte, ne face viaţa mai uşoară, mai plăcută, dar tocmai acest lucru este cel care dăunează cel mai mult copiilor şi adolescenţilor, deoarece ei sunt în perioada de creştere, de dezvoltare, iar ceea ce le-ar folosi cel mai mult este utilizarea cât mai intensă a creierului pentru experienţe reale de viaţă. În concluzie, tehnologia folosită în exces duce la demenţă, adică ne diminuează capacităţile cognitive”, ne-a spus psihologul Maria Magdalena Chipon.

Prin imagini, cuvinte sau tran­smisiuni live asistăm de multe ori la o exacerbată dezvoltare a cultului personalității. Consumatorii zilnici au ca resort mentalitatea că ceea ce faci trebuie să te favorizeze, să fie uşor cuantificabil. „Ca orice instrument de cunoaştere şi de comunicare, cele mai mari riscuri ale folosirii internetului sunt into­xi­caţia cu informaţie superficială şi crearea dependenţei. Imaginea în mişcare ne sugrumă foarte repede atenţia şi de aceea eu îndemn ca internetul să fie folosit cu mult discernământ”, ne-a mai spus părintele Vasile Ioana.
Folosirea internetului şi a tuturor platformelor online poate produce probleme şi la nivelul relaţiilor sociale (familie, colegi, prieteni etc.). Practic, se creează dependenţă de mediul online, iar rela­ţionarea devine mai superfi­cială. Sunt mai multe efecte negative în ceea ce priveşte relaţio­na­rea: scade implicarea directă în relaţii pentru că reduce empa­tia, calitate care stă la baza orică­rei relaţii; amplifică narcisismul; duce la probleme de concentrare, de atenţie, în general; poate favoriza apariţia problemelor de sănătate (diabet, obezitate, probleme cu somnul) şi duce la înstrăinare, la depresie, la suicid (în SUA, în ultimii 7 ani, numă­rul sinuciderilor s-a dublat, cu cât numărul orelor de utilizare a gadgeturilor este mai mare)”, ne-a mai spus doamna Maria Magdalena Chipon.

De asemenea, folosirea internetului fără echlilibru presupune şi riscurile dezechilibrelor emo­ţio­nale şi psihologice pe care le produce accesarea imaginilor cu caracter indecent. Psihologul Maria Magdalena Chipon a evi­den­ţiat că cercetătorii cunosc deja faptul că masa craniană a unui tânar care este dependent de pornografie este la fel de afectată ca a unui dependent de droguri: „S-au făcut tomografii care arată efectiv micşorarea volumului cranian, mai puţină activitate cerebrală şi mai puţină conectivitate între cortexul prefrontal implicat în luarea deciziilor. De asemenea, scade plasticitatea craniană, ceea ce implică o mai mică posibilitate de regenerare craniană”.

Astfel, în tot acest context social al culturii realizate şi promovate pe diagonala ecranului, omul zilelor noastre, care înregistrează foarte multe succese, eşuează de multe ori la lucruri esențiale.

Deși cred că aceste rânduri vor naște prea puține întrebări și răspunsuri, cu inimă bună, te rog totuși, cititorule drag, grăbit ca și mine, nu distribui sentințe și nu împrumuta pe chip emoticoane triste sau furioase. Pentru toate acestea ne vedem pe Facebook...