Drumurile, inamicul numărul unu al turismului românesc

▲ Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC) ţintuieşte şi în acest an turismul românesc în subsolul industriei turismului şi călătoriilor ▲ Cauzele care fac neatractivă România din punct de vedere turistic ţin de lipsa unei strategii de marketing, de promovare a regiunilor istorice, precum şi lipsa unor pachete turistice atractive şi personalizate, la care se adaugă o infrastructură dezastruoasă ▲ Cu toate aceastea, WTTC consideră că viitorul ar putea fi unul pozitiv, România ocupând locul 7 din 176 de ţări analizate din punct de vedere al creşterii industriei turismului şi călătoriilor ▲ Calitatea serviciilor din turism şi dezvoltarea acestui sector este posibilă în următorii cinci ani şi datorită fondurilor europene alocate prin Programul Operaţional Regional şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală ▲

Deşi are un potenţial uriaş, din punct de vedere turistic România a rămas în urma statelor învecinate, precum Ungaria sau Bulgaria. Pe viitor, turismul ar putea înregistra un progres considerabil dacă vor fi întocmite strategii potrivite şi specifice tipurilor de turism practicabile pe teritoriul ţării noastre. Potrivit unui raport al Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC), din punct de vedere al perspectivelor de creştere a industriei turismului şi călătoriilor, România ocupă locul şapte din cele 176 de ţări analizate.

Contribuţia industriei româneşti a turismului şi călătoriilor în PIB clasa România pe locul şapte în lume, în 2007. Până în 2017, această contribuţie va creşte la 2,9% din PIB (22,5 miliarde de lei), estimează WTTC. Cererea totală pentru servicii româneşti de turism a generat 27,7 miliarde lei în 2007 şi va creşte anual, în medie, cu 7,7% până în 2017. Deşi ritmul de creştere este superior celui mondial, România ocupă locul 58 în lume după mărimea absolută a industriei turismului şi călătoriilor şi se clasează pe locul 157 din 176 de ţări, după criteriul contribuţiei relative a turismului la economia naţională, se mai arată în raportul WTTC.

Infrastructură deficitară

(WTTC) consideră că starea proastă a drumurilor reprezintă cel mai mare impediment în calea dezvoltării turismului românesc, în condiţiile în care majoritatea vizitatorilor străini sosesc în România pe cale terestră. Din cauza infrastructurii deficitare, România este clasată pe locul 76 în topul mondial al competitivităţii în turism, între Azerbaidjan şi El Salvador, potrivit unui studiu al World Economic Forum.

România nu are încă o strategie eficientă pentru atragerea turiştilor europeni a căror destinaţii tradiţionale rămân Spania, Turcia şi Grecia. Un impediment în plus pentru România îl reprezintă raportul calitate/preţ, care este de multe ori necorespunzător, fapt care alungă potenţialii turişti. Sibiul, capitală culturală europeană în 2007, este unul dintre punctele de plecare pentru promovarea externă“, consideră Jan Van Steen, preşedintele Patronatelor Agenţiilor de Turism şi tour-operatorilor din Uniunea Europeană (ECTAA). Acesta susţinea în 2007 că pe piaţa europeană există o tendinţă spre trecerea de la pachete turistice standard la vacanţe personalizate, fiind necesar ca România să promoveze mai multe tipuri de turism, de la cel cultural, la cel de aventură.

Potrivit Euractiv.ro, operatorii români din turism sunt optimişti, preşedintele Federaţiei Patronale din Turismul Românesc, Daniel Vasilescu, declarând că sunt mari şanse de creştere în acest an. „S-au renovat multe structuri turistice, au intrat investitori mai puternici. Trebuie să ţinem cont de acum înainte că românii nu mai merg să-şi petreacă vacanţele în hoteluri proaste“, a precizat Vasilescu. Acesta prevede şi o revigorare a turismului balnear.

Turismul rural şi agroturismul, în continuă creştere

Deşi turismul rural a înregistrat creşteri, acesta prezintă un potenţial considerabil care nu este suficient exploatat. Sectorul turistic în anul 2005, comparativ cu anul 1998, a înregistrat o creştere a numărului structurilor de cazare (+35,4%), a nivelului capacităţii de cazare (+0,95%) şi numărul locurilor de cazare în pensiunile turistice a ajuns la 22.061 în anul 2005, dintre care 50,5% în spaţiul rural (INS Anuarul Statistic al României, 2006).

Turismul specific pentru Bucovina (Nord - Est) este cel religios, în Maramureş (Nord-Vest), turismul arhitectural şi etnografic, în Transilvania (centru) - turismul recreaţional şi cultural, arta culinară şi a vinului, iar la poalele Munţilor Carpaţi se practică pescuitul. Zonele montane şi cele forestiere din România asigură o serie de oportunităţi pentru practicarea turismului şi în special a ecoturismului.

O altă zonă turistică importantă este Delta Dunării (Est), care, de asemenea, prezintă valoare naturală ridicată datorită biodiversităţii şi permite practicarea diferitelor tipuri de turism (odihnă, pescuit, arta culinară).

În ceea ce priveşte împărţirea pe regiuni a numărului de pensiuni în mediul rural, la nivelul anului 2005, se prezentau astfel: Zona Bucureşti-Ilfov deţine 0,5%, Zona Vest 4%, Zona Sud-Vest 4%, Zona Sud-Est 8,9%, Zona Sud 10,3%, Zona Nord-Est 14%, Zona Nord-Vest 14,8%, Zona Centru 43,7%, ceea ce arată o dezvoltare diferenţiată.

Conservarea tradiţiilor, culturii, a specialităţilor culinare şi a băuturilor, precum şi diversitatea resurselor turistice rurale oferă potenţial pentru dezvoltarea acestui sector, însă modalitatea în care sunt promovate aceste valori nu este deloc atractivă, necesitând în acest sens aplicarea unor strategii moderne şi inovatoare pentru promovarea turismului românesc dar şi crearea unor pachete turistice specifice.

În ceea ce priveşte turismul rural, infrastructura extrem de precară frânează exodul străinilor.

Fonduri pentru turism, prin Programul Operaţional Regional şi PNDR

Până la data aderării României la structurile europene, turismul a beneficiat de fonduri prin intermediul programelor SAPARD şi PHARE.

De la această dată se pot accesa sume pentru „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe“, prin Axa5, domeniul major de intervenţie 5.1.

Proiectele eligibile vizează restaurarea, protecţia şi conservarea patrimoniului cultural, naţional sau internaţional, alocarea financiară fiind de 235 de milioane de euro. Beneficiarii eligibili sunt autorităţile publice centrale şi locale, ONG-urile, unităţile de cult, parteneriat între autorităţi ale administraţiei publice locale, parteneriat între autorităţi ale administraţiei publice locale şi ONG. Licitaţia de proiecte a fost deschisă şi va continua până la consumarea integrală a fondurilor alocate.

Aproximativ 60 de milioane de Euro sunt disponibili prin - Axa 5, domeniul de intervenţie: 5.2 prin care se pot obţine fonduri pentru dezvoltarea turismului bazată pe resursele naturale (turism montan, turism de tip spa, litoral, eco-turism etc.), reabilitarea/modernizarea/extinderea structurilor de cazare plus anexe, precum şi a infrastructurii turistice. Pot depune proiecte autorităţile publice centrale şi locale, microîntreprinderile şi IMM-urile cu activităţi în domeniul turismului, ONG-uri. Pentru această măsură nu a fost lansată licitaţia.

Un alt domeniu de intervenţie, 5.3, Promovarea potenţialului turistic şi înfiinţarea infrastructurii necesare în vederea creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică“, alocă, până în 2013, 150 de milioane de euro pentru crearea unei imagini pozitive a României ca destinaţie turistică prin definirea şi promovarea unui brand turistic naţional, dezvoltarea şi consolidarea turismului domestic prin promovarea unor produse specifice şi destinaţii, precum şi prin alte activităţi de marketing şi înfiinţarea/reabilitarea Centrelor de Turism, Informare şi Promovare (TIPC).

De asemenea, se mai pot obţine fonduri prin Programul Naţional de dezvoltare Rurală, măsura 3.1.3, „Încurajarea activităţilor turistice“, valabilă doar pentru mediul rural. Potrivit acestui program, se va oferi sprijin financiar pentru crearea şi promovarea unui turism competitiv în zona rurală, a unor reţele rurale care să furnizeze şi să promoveze serviciile turistice, implicând totodată şi participarea activă a populaţiei rurale, mai ales a tinerilor şi femeilor. Sprijinul maxim acordat va fi de până la 200.000 de euro/beneficiar/3 ani, în scopul încurajării înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor. Potrivit Ministerului Agriculturii, licitaţia va fi lansată în luna iunie.