Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Analiză După doi ani de pandemie, studenții s-au întors în universități

După doi ani de pandemie, studenții s-au întors în universități

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Analiză
Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 05 Oct, 2022

Ziua Mondială a Educației, celebrată în fiecare an la 5 octombrie, aduce în atenția publicului nu doar ideea unei sărbători profesionale dedicată cadrelor didactice, ci și neajunsurile unui sistem cu care, vrând-nevrând, întreaga societate intră în contact. Dacă în ultimele luni, odată cu punerea în dezbatere a pachetului de legi ale educației, toate reflectoarele au fost puse pe învăță­mântul preuniversitar, cel mai vizat de schimbările legislative propuse, învăță­mântul ­superior a fost parcă deliberat ignorat, sub pretextul comod al existenței autonomiei universităților. Noul an universitar a început în toată țara, cu probleme parțial rezolvate, cu altele deja cronicizate.

În ultimele două săptămâni, majoritatea instituțiilor de învățământ superior din România au deschis noul an universitar. Unele cu o săptămână mai devreme, urmând modelul din acest an al învăță­mântului preuniversitar, altele la 1 octombrie, conform tradiției universitare românești. Este primul an universitar după cei doi ani de pandemie când cursurile se reiau fizic, chiar dacă, potrivit normelor ARACIS, activitățile didactice (cursuri, seminare, laboratoare) pot fi realizate, în proporții stabilite de fiecare consiliu de facultate în parte, și online. Totodată, este și anul universitar care începe sub auspiciile umbrelor care planează asupra întregului sistem de educație, după demisia ministrului de resort, acuzat de plagiat. „Sunt convins că avem nevoie de o reformă profundă a sistemului educaţional, pentru a-l adapta nevoilor secolului 21 şi valorilor europene în care credem. Una dintre aceste valori este integritatea, motiv pentru care îmi doresc o paradigmă radicală, lipsită de echivoc în garantarea integrităţii şi eticii în viaţa academică. Pentru aceasta, avem nevoie de toleranţă zero în privinţa plagiatului, iar noile legi ale educaţiei trebuie să includă prevederi explicite cu privire la prevenirea şi sancţionarea acestui fenomen toxic al mediului educațional”, a declarat președintele Klaus Iohannis, prezent la deschiderea anului de învăţământ la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din București. Președintele a subliniat că miza luptei împotriva plagiatului este însăşi credibilitatea sistemului de învăţământ superior şi a cercetării, dar şi viitorul României ca societate democratică.

Situația locurilor de cazare

Prezența fizică în universități a readus în prim-plan și problema spațiilor de cazare pentru studenți și a sălilor de curs. În centrele universitare din țară, tariful pentru un loc de cazare în campusurile studențești variază între 180 și 480 de lei pe lună, în funcție de tipul de cameră, de condițiile existente în cămine și de programul la care studenții sunt înscriși (licență, masterat sau doctorat). Cu toate că, potrivit datelor Consiliului Național pentru Finanțarea Învăță­mântului Superior (CNFIS), numărul stu­den­ților a scăzut cu peste 40.000 în ultimii 11 ani, problema numărului insuficient de locuri de cazare intervine la fiecare început de an universitar. Una dintre soluțiile care ar putea rezolva parte din această problemă este un proiect avansat de aproape patru ani, de construcție a 30 de noi cămine studențești la nivelul întregii țări, în cadrul unui parteneriat între Guvern și Ministerul Educației, prin Compania Națională de Investiții. Un prim astfel de cămin a fost deja finalizat şi a intrat săptămâna trecută în proprietatea Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad. Clădirea are 54 de camere și un total de 110 locuri de cazare. Potrivit ministrului dezvoltării, Cseke Atilla, citat de Agerpres, un al doilea cămin urmează să fie predat în perioada următoare universității din Alba Iulia, iar alte 15 cămine care vor fi construite prin acest program au primit aprobare pentru execuție.

Numărul profesorilor universitari, în scădere

Datele disponibile în „Raportul privind starea învățământului superior din România 2020-2021”, publicat de Ministerul Educației, arată că la nivel național există 89 de universități, dintre care 54 sunt finanțate de stat, iar 35 funcționează în regim privat. În anul universitar precedent, la facultățile publice erau înscriși puțin peste 350.000 de studenți la ciclul de licență, după cum arată cifrele CNFIS, pe baza cărora se stabilește finanțarea locurilor. Totuși, deși numărul de studenți care au început anul universitar a fost destul de mare, abandonul școlar înregistrat a fost, de asemenea, ridicat - 7,4%, potrivit datelor din raportul Ministerului Educației.

Numărul cel mai mare de studenți a fost înregistrat la Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca (41.651 de studenți înscriși anul trecut), dar și la Universitatea București (34.039 de studenți) și Universitatea Politehnica din București (29.166 de studenți). În top cinci universități ca număr de studenți înscriși se mai regăsesc Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (25.443 de studenți) și Universitatea „Transilvania” din Brașov (20.267 de studenți).

Deși datele pentru acest nou an universitar încă nu s-au centralizat, cea mai mare comunitate de studenți este în continuare cea de la UBB din Cluj-Napoca. „În urma admiterii pe care am avut-o în acest an, vom începe cu aproximativ 50.000 de studenţi. (...) S-ar putea să fim peste 50.000 de studenţi, dacă vizele studenţilor internaţionali vor fi aprobate în totalitate”, a declarat prof. univ. dr. Daniel David, rectorul UBB, la festivitatea de deschidere a cursurilor.

O scădere semnificativă s-a înregistrat și în ce privește numărul total de profesori din universități, de la 28.365 în urmă cu 10 ani la 25.991 în anul universitar 2020-2021, conform Institutului Național de Statistică, citat de edupedu.ro. Această curbă descrescătoare este însoțită un alt fenomen - creșterea numărului de profesori asociați, fapt care arată, pe de o parte, scăderea interesului tinerilor absolvenți pentru învățământul superior, pe de altă parte, ieșirea din sistem a unui număr însemnat de profesori aflați la vârsta de pensionare.

 

Citeşte mai multe despre:   an universitar  -   Ziua Mondială a Educației