În ciuda crizei, Italia are nevoie în continuare de muncitori imigranţi

▲ „Italia are o problemă structurală, demografică. În fiecare an ies de pe piaţa muncii, prin pensionare, un număr dublu de italieni faţă de cei care intră. Se creează astfel o nevoie de forţă de muncă şi astăzi, în această perioadă de criză“, a declarat preşedintele Agenţiei italiene de Ocupare a Forţei de Muncă, Natale Forlani ▲ În ciuda acestui fenomen, Agenţia are ca obiectiv principal evitarea apariţiei unei concurenţe suplimentare pe piaţa muncii, între imigranţii şomeri şi cei noi, care vin pentru prima dată în Italia, în căutarea unui loc de muncă ▲

În ciuda crizei economice şi a creşterii ratei şomajului, pe piaţa italiană există în continuare o nevoie ridicată pentru forţa de muncă a imigranţilor, a declarat Natale Forlani, preşedintele Agenţiei naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă „Italia Lavoro“. „Italia are o problemă structurală, demografică. Trebuie să recunoaştem că, în fiecare an, iese de pe piaţa muncii, prin pensionare, un număr dublu de italieni faţă de cei care intră. Se creează astfel o nevoie de forţă de muncă ce alimentează şi astăzi, în această perioadă de criză care va mai dura totuşi puţin, fluxuri noi de forţă de muncă. Ţinând cont de logica demografiei şi de întârzierea revenirii indicelului natalităţii, este o problemă care va mai dura 20 de ani“, a declarat Forlani cu ocazia unei conferinţe desfăşurate miercuri, la care au participat reprezentanţii Italia Lavoro şi cei ai asociaţiilor diverselor comunităţi de imigranţi din Peninsulă.

Autorităţile vor să evite concurenţa între imigranţii şomeri şi nou-veniţi

În ciuda nevoii de forţă de muncă, reprezentantul Italia Lavoro a recunoscut că, în ultimul an, a crescut numărul şomerilor italieni, dar şi mai mult al celor imigranţi. În aceste condiţii, Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă are ca obiectiv principal evitarea apariţiei unei concurenţe suplimentare pe piaţa muncii, între imigranţii şomeri şi cei noi, care vin pentru prima dată în Italia, în căutarea unui loc de muncă. „Sumele de ajutor de şomaj puse la dispoziţie de Guvernul italian, fie pentru muncitorii italieni, fie pentru cei imigranţi, sunt nelimitate“, a asigurat Forlani, arătând că, pe lângă cunoaşterea dreptului de a beneficia de acest ajutor, muncitorii imigranţi care riscă pierderea locului de muncă trebuie să fie informaţi şi despre celelalte drepturi pe care le au, în baza măsurile anticriză adoptate de Guvernul de la Roma în vara acestui an.

„Avem în teritoriu 400 de agenţii cărora li se pot adresa muncitorii imigranţi, dar ne dorim să construim servicii de informare şi formare profesională şi cu ajutorul asociaţiilor acestor comunităţi. Dorim ca, şi prin intermediul lor (asociaţiilor - n.r.) să ajungă direct la muncitorul imigrant informaţia despre oportunităţile oferite, dar şi să ne îmbunătăţim serviciile noastre de informare şi recalificare profesională, plecând de la experienţa deţinută de aceste asociaţii“, a arătat reprezentantul Italia Lavoro.

Recalificarea profesională, o soluţie pentru criza locurilor de muncă

Preşedintele Agenţiei italiene de Ocupare a Forţei de Muncă a recunoscut deficienţa „foarte complicatului sistem birocratic italian“, care îi determină pe mulţi imigranţi să se mulţumească cu statutul de clandestini sau de angajaţi „la negru“. În plus, Forlani a arătat importanţa intrării imigranţilor în proiectele de formare sau recalificare profesională. „La fel de importantă este şi combaterea concepţiei nebune, prezentă atât în rândul majorităţii italiene, cât şi la imigranţi, că specializarea este oricum inutilă, în condiţiile în care italienii angajează străini numai pentru muncile de jos, pe care ei nu vor să le mai facă“, a spus oficialul italian.

Pe de altă parte, reprezentanţii asociaţiilor de români, moldoveni, chinezi, indieni, peruvieni etc. prezenţi la dezbaterea de miercuri au arătat că, pentru integrarea în societatea italiană, imigranţii au nevoie ca autorităţile să renunţe la politica de acuzare şi pedepsire a imigraţiei clandestine. Avocata Carmen Marinescu, al cărei birou de avocatură de la Roma se ocupă de multe dintre litigiile de muncă ale românilor, a remarcat faptul că partea italiană, atât instituţii ale statului, cât şi angajatori, trebuie să fie mai deschisă faţă de solicitările imigranţilor, care nu trebuie doar tutelaţi, ci şi ascultaţi şi înţeleşi.

Numărul cererilor de ajutor de şomaj a crescut cu 50%

Potrivit datelor anunţate la începutul acestei săptămâni de INPS - instituţia italiană care gestionează protecţia socială -, în perioada 1 septembrie 2008-30 august 2009 au fost înregistrate în Italia 984.000 de cereri de ajutor de şomaj, cu 52% mai multe decât în cele 12 luni anterioare, din care doar jumătate au fost aprobate. Săptămâna trecută, Institutul Naţional de Statistică de la Roma, Istat, a anunţat că, în primele 8 luni ale acestui an, au fost pierdute, din cauza crizei economice, 378 de mii de locuri de muncă, în această cifră neintrând însă cele de pe piaţa muncii „la negru“, estimată la 20-25% în total în Italia şi de aproape 50% la nivelul angajaţilor imigranţi din această ţără.

▲ Sute de mii de „badante“ şi-au reglementat statutul în Italia

Aproximativ 275 de mii de îngrijitoare (badante) imigrante, angajate „la negru“ de bătrâni italieni, şi-au reglementat statutul, au anunţat autorităţile de la Roma. Miercuri a expirat perioada de o lună, oferită de Ministerul de Interne italian ca termen, în vederea înregistrării dosarelor de intrare în legalitate, informează Agenţia ANSA.

Deşi, înainte de demararea acestei iniţiative, reprezentanţii Ministerului de Interne se aşteptau că vor fi primite între 500 şi 750 de mii de solicitări, ministrul Roberto Maroni a anunţat că termenul nu va fi prelungit. Maroni nu a dorit să ia în calcul solicitarea Asociaţiei de protecţie a consumatorilor de la Roma, ADOC, care a cerut prelungirea termenului considerat prea scurt, fapt reflectat şi în numărul destul de redus de dosare depuse.

Potrivit Agenţiei ANSA, cele mai multe solicitări au fost depuse de îngrijitoare străine din Ucraina (43 de mii), marocane (40 de mii) şi moldovence (30 de mii). „Badantele românce nu au fost prea interesate de această reglementare, deoarece ele nu riscă expulzarea în cazul unor controale, la fel ca femeile din ţările extracomunitare“, a declarat Elena Putina, preşedintele Asociaţiei socio-culturale „Speranţa“ din Torino.

Reprezentanta asociaţiei a subliniat că dezinteresul din partea îngrijitoarelor românce angajate „la negru“ (cele mai numeroase din Italia, aproximativ 20% din numărul total, potrivit statisticilor Caritas Migrantes) de a-şi reglementa raportul de muncă printr-un contract înregistrat este motivat şi de condiţiile birocratice dificile puse de statul italian. Astfel, pe lângă taxa de înregistrare a dosarului, de 500 de euro (în condiţiile în care salariul lunar al unei badante este între 600 şi 900 de euro), şi care, teoretic, ar trebui plătită de angajator, au existat şi alte impedimente. „Potrivit normelor în vigoare, un pensionar italian nu îşi poate angaja legal o badantă, decât dacă dispune de venituri de minimum 20 de mii de euro anual“, a explicat preşedintele Asociaţiei „Speranţa“ din Torino.

Autorităţile au anunţat că angajatorii pensionari riscă amenzi de până la 40 de mii de euro, în cazul în care vor fi descoperiţi că au angajată o îngrijitoare „la negru“, însă preşedintele Asociaţiei „Speranţa“ se îndoieşte că aceste măsuri vor fi puse în practică, în condiţiile în care nici în anii trecuţi nu s-a recurs la controale severe. „E destul de greu, din punct de vedere moral şi practic, pentru funcţionarii statului, să meargă să dea astfel de amenzi unui pensionar bătrân şi bolnav şi, pe deasupra, să-l mai lase şi fără îngrijirea badantei“, spune Elena Putina.

Potrivit statisticilor Organizaţiei Caritas Migrantes, prezentate în luna iulie, înainte de iniţierea normei de reglementare, în Italia lucrează în acest domeniu circa 1,4 milioane de îngrijitoare, peste 90% fiind femei străine din ţări ca România, Polonia, Ucraina, Republica Moldova, Maroc, Egipt, Ecuador, Filipine etc.

▲ Drepturile imigranţilor care şi-au pierdut locul de muncă

Agenţia „Italia Lavoro“ a iniţiat, cu sprijinul fondurilor de la Uniunea Europeană, un program de informare a muncitorilor imigranţi despre drepturile de care dispun în Italia. Printre altele, va fi tipărită o broşură în italiană şi limbi ca română, spaniolă, franceză, arabă, chineză etc. despre măsurile anticriză adoptate în vară de Guvernul italian, cu precădere pentru combaterea creşterii şomajului. Astfel, imigranţii care şi-au pierdut sau îşi pierd locul de muncă vor putea fi informaţi asupra paşilor birocratici necesari pentru a obţine ajutorul de şomaj şi se vor putea adresa agenţiilor locale de ocupare a forţei de muncă din provincii, de la care pot afla despre cursurile de pregătire şi recalificare ce pot fi organizate cu banii statului italian chiar de către firma pentru care au lucrat, despre subvenţiile de care dispun întreprinderile pentru a-i reangaja, dar şi despre facilităţile fiscale oferite muncitorilor care şi-au pierdut locul de muncă şi îşi deschid o mică firmă proprie.