Jumătate din elevii de gimnaziu din România sunt „analfabeţi funcţional“

Raportul anual privind starea învăţământului în anul 2008 realizat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI) arată că evaluările interne şi cele internaţionale relevă că elevii au rezultate tot mai slabe la învăţătură. În contextul scăderii rezultatelor la învăţătură, cercetătorii din domeniul lingvistic atrag atenţia că, potrivit statisticilor Uniunii Europene, peste 50% din absolvenţii de gimnaziu din România suferă de „analfabetism funcţional“ şi nu reuşesc să înţeleagă un text, în timp ce, în Finlanda, procentul celor care nu reuşesc să înţeleagă un text este de doar 4-5%.

Potrivit raportului, tot mai mulţi copii de grădiniţă au fost şcolarizaţi în ultimii ani. Rata de cuprindere în învăţământul preşcolar a crescut continuu în perioada 2001-2008, de la 67,5% în anul 2001, la 77,8% în anul 2008 - creşterea fiind astfel de peste 10% într-o perioadă de 8 ani. În anul şcolar 2008/2009, se menţine tendinţa ascendentă, valoarea indicatorului fiind superioară cu 0,2% faţă de anul anterior. Concomitent cu această evoluţie pozitivă la nivel general, continuă să se păstreze discrepanţele pe medii de rezidenţă, în defavoarea mediului rural.

Ponderea elevilor intraţi pentru prima dată în clasa I, care au frecventat învăţământul preşcolar, a înregistrat, în general, o evoluţie ascendentă în perioada 2001-2008. În anul şcolar 2008/ 2009, valoarea indicatorului a fost de 90,7%.

Rezultate slabe la evaluările naţionale şi internaţionale

Elevii claselor a VII-a şi a VIII-a au avut rezultate mai slabe în privinţa evaluărilor naţionale în anul şcolar 2008/2009, la tezele cu subiect unic, comparativ cu anul 2007/2008, primul an în care a fost introdus sistemul de evaluare prin teze cu subiect unic, potrivit Raportului naţional privind starea învăţământului.

Rezultatele slabe au fost înregistrate în special la disciplinele Limba şi literatura română şi Matematică, la care rata de promovare, adică proporţia elevilor care au obţinut cel puţin nota 5 din totalul elevilor înscrişi în clasa a VII-a, respectiv a VIII-a, a fost cuprinsă între aproximativ 70 şi 80%, conform Agerpres.

Totodată a scăzut şi rata de promovare la examenul de bacalaureat, calculată din numărul elevilor prezentaţi la examen, de la aproape 94% la aproximativ 90%.

În ceea ce priveşte rezultatele la evaluările internaţionale, analiza informaţiilor disponibile, suplimentar faţă de raportul din 2008, evidenţiază faptul că la evaluarea TIMSS din 2007, ale cărei rezultate au fost făcute publice la finalului anului 2008, s-a înregistrat o scădere semnificativă, comparativ cu evaluările precedente (1995, 1999, 2003) în ceea ce priveşte achiziţiile elevilor români, atât la matematică, cât şi la ştiinţe.

Criza economică îi afectează pe tinerii absolvenţi

Tinerii din grupa de vârstă 15-24 ani continuă să se confrunte cu cele mai mari dificultăţi de inserţie profesională în totalul populaţiei active, totuşi rata şomajului a scăzut cu 1% în comparaţie cu anul precedent, ajungând la cea mai mică valoare după anul 2002, susţine Raportul privind starea învăţământului realizat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI). „Această situaţie a fost înregistrată în ultimul trimestru al anului 2008, de atunci efectele negative ale crizei economice au afectat în mod semnificativ piaţa muncii“, precizează raportul.

În comparaţie cu anul anterior, rata şomajului a înregistrat o creştere mai importantă în cazul tinerilor cu studii gimnaziale (5%) şi a celor cu studii universitare (3%). Cea mai importantă scădere se observă la tinerii cu studii profesionale (aproximativ 6%).

Mai puţini profesori, dar mai bine pregătiţi

Ponderea cadrelor didactice în totalul personalului din sistemul de educaţie a continuat să scadă la toate nivelurilor de învăţământ, exceptându-l pe cel postliceal şi de maiştri, potrivit Raportului privind starea învăţământului pe anul 2008-2009 al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI). Cel mai ridicat număr continuă să se înregistreze în învăţământul primar şi gimnazial (77,3%), iar cel mai redus în învăţământul superior (56,3%).

Ponderea personalului didactic calificat se apropie de 100% în învăţământul liceal, postliceal şi primar, în timp ce în învăţământul superior nu se mai înregistrează deficit de personal didactic calificat încă din anul 2004/ 2005. Învăţământul profesional continuă să înregistreze ponderea cea mai ridicată a personalului didactic necalificat.

În învăţământul profesional şi preşcolar din mediul rural există cea mai mare pondere a personalului didactic necalificat (aproape de 10%). Tot în învăţământul preşcolar, dar şi în învăţământul gimnazial se observă cea mai mare distanţă între cele două medii în cazul acestui indicator (aproximativ 5%). Ponderea cadrelor didactice cu normă întreagă în învăţământul profesional continuă să fie mai ridicată în mediul rural în comparaţie cu cel urban (79,6% în faţă de 76,7%).

Elevii români, pe ultimele locuri la evaluarea PISA

La evaluările internaţionale realizate până acum, elevii români s-au situat pe ultimele locuri în clasamentele internaţionale, aşa cum este PISA. În 2007, Guvernul a decis asigurarea de la bugetul de stat a sumei de 35.000 de euro, sumă ce reprezintă participarea României în acest program de evaluare internaţională a elevilor. „Prin aprobarea acestui act normativ şi participarea la evaluarea de tip PISA, Ministerul Educaţiei are posibilitatea de a face analize comparative în domeniul educaţiei, prin raportare la rezultatele celorlalte state participante“, arăta în 2007 Ministerul Educaţiei.

Evaluarea, care se face la un interval de trei ani, i-a situat, până acum, pe elevii români în partea de jos a clasamentului. Raportul Ministerului Educaţiei asupra stării învăţământului din anul 2005-2006 a arătat că „România se situează pe locul 34 din 43 de ţări participante, sub media OECD, cu scorul global pe domeniile evaluate. La citire şi matematică, elevii români sunt pe locul 34, iar la ştiinţe sunt pe poziţia 32. PISA este o evaluare comparativă, standardizată internaţional, iniţiată de ţările membre OECD în 1999, cu scopul de a măsura achiziţia competenţelor de bază ale elevilor aflaţi la finalul învăţământului obligatoriu, în domeniile citire/lectură, matematică şi ştiinţe. România participă la acest program începând cu anul 2000.

PISA acoperă trei domenii principale: citire/lectură; matematică; ştiinţe. În urma procesării şi interpretării rezultatelor din testarea principală, se realizează un profil de bază al cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor testaţi. Aceste informaţii (indicatori contextuali referitori la relaţia dintre rezultatele elevilor şi caracteristicile şcolii lor, precum şi indicatori ai tendinţei, ilustrează modul în care se schimbă rezultatele/performanţele elevilor de-a lungul timpului). Testarea PISA este administrată pe cicluri de evaluare, în aproximativ 60 de ţări din întreaga lume.

Mai mult de jumătate din absolvenţii clasei a VIII-a nu reuşesc să înţeleagă un text

Cercetătorii şi lingviştii suceveni consideră că „stăpânirea“ limbii române ar trebui să devină o prioritate naţională, dat fiind că statisticile europene relevă un „analfabetism funcţional“ îngrijorător, iar peste jumătate dintre absolvenţii de gimnaziu din România nu reuşesc să înţeleagă un text.

Decanul Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei a universităţii sucevene, prof. univ .dr. Rodica Nagy, a spus, conform Mediafax, că instituţia academică va derula un proiect de cercetare care vizează semnalarea schimbărilor survenite în limba română în ultimii 20 de ani, în spaţiul românesc, dar şi în alte spaţii locuite de nativi români, respectiv Ucraina şi Republica Moldova. Proiectul va viza şi modul în care aceste modificări sunt surprinse de lucrările de specialitate, mai ales de instrumentele cu care şcoala abordează problema limbii în manuale şi programe. „Ca cercetarea să fie relevantă, trebuie să nu omită nici un segment din traseul formativ al tinerilor şi să aibă în vedere asigurarea continuităţii prin monitorizarea corelării programelor la limba română de la ciclul primar pînă la cel liceal“, a explicat Nagy.

Ea a spus că în acest proiect de cercetare, care se va derula pe parcursul unui an, vor fi implicate cadre didactice ale Universităţii sucevene, lingvişti, profesori de limba română de la gimnaziu şi liceu, institutori, dar şi profesori universitari din Republica Moldova şi Ucraina, conform Mediafax. „Ne interesează cercetarea în acest domeniu pentru că noi considerăm că stăpânirea limbii române ar trebui să devină o prioritate naţională, în condiţiile unui analfabetism funcţional îngrijorător“, a spus Nagy, arătând că, potrivit statisticilor Uniunii Europene, peste 50% din absolvenţii de gimnaziu din România suferă de „analfabetism funcţional“ şi nu reuşesc să înţeleagă un text. Nagy a exemplificat cu situaţia Finlandei, unde procentul celor care nu reuşesc să înţeleagă un text este de doar 4-5%.

Ea a explicat că la finalizarea ciclului primar aproape toţi copiii ştiu să scrie şi să citească, însă, în mod obişnuit, există anumite hiatusuri între ciclurile primare, gimnaziale şi liceale.