Noile coduri vor duce la simplificarea procedurilor de judecată şi scurtarea procesului penal

▲ Guvernul a decis să-şi asume răspunderea pentru proiectele de lege privind Codurile Penal şi Civil, urmând ca,în perioada următoare, să se stabilească datele procedurale pentru angajarea răspunderii ▲ PNL este pregătit să depună o moţiune de cenzură în caz că Guvernul va face acest pas fără o dezbatere publică serioasă ▲ Noile coduri au fost intens criticate şi de voci din societatea civilă, pentru insuficienta dezbatere publică la elaborarea lor, dar şi din cauza unor articole controversate, cum ar fi cele despre incest, avort sau prostituţie ▲

Premierul Emil Boc a anunţat că Guvernul a decis să-şi asume răspunderea pentru proiectele de lege privind Codurile Penal şi Civil, urmând ca, în perioada următoare, Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului să stabilească datele procedurale pentru angajarea răspunderii. Premierul a subliniat că cele două acte normative sunt importante în contextul reformei „profunde“ în domeniul judiciar.

Prim-vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat că de-cizia Guvernului de a adopta Codurile juridice prin asumarea răspunderii este o sfidare la adresa societăţii româneşti, solicitând renunţarea la această „scamatorie“ şi ameninţând Executivul cu moţiunea de cenzură. „E o sfidare la adresa societăţii şi a fiecărui cetăţean român asumarea Codurilor fără o dezbatere parlamentară şi o dezbatere publică serioasă. Nu poţi să înlocuieşti peste noapte un cod civil care a avut o trăinicie de peste 150 de ani, să ştergi cu buretele şi să înlocuieşti un act normativ atât de durabil printr-un fuşerai făcut la comanda unor grupuri de interese. Solicităm Guvernului să renunţe la asumarea răspunderii, iar textele respective să fie supuse unor dezbateri publice serioase, la care să participe reprezentanţii tututor organizaţiilor din societatea civilă“, a susţinut Ludovic Orban.

Noile proceduri reduc durata proceselor

Noile Coduri, Civil şi Penal, împreună cu proiectele codurilor de procedură, urmăresc să creeze un cadru legislativ coerent şi modern, iar aplicarea lor va avea ca rezultat un act de justiţie transparent şi o durată redusă a proceselor, susţine Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti (MJLC), într-un comunicat remis cu ocazia deciziei Guvernului de a-şi asuma răspunderea pentru adoptarea celor două coduri. „Noile coduri reprezintă un punct de cotitură în reforma Justiţiei din România, venind şi în întâmpinarea cerinţelor Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare“, subliniază MJLC.

Potrivit Ministerului Justiţiei, proiectul noului Cod Penal cuprinde o reaşezare în limite normale a tratamentului sancţionator, pornindu-se de la faptul că, aşa cum au demonstrat studiile realizate în ultimul deceniu, combaterea eficientă a criminalităţii depinde, în primul rând, de soluţionarea cu celeritate a dosarelor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de legislaţie.

„Astfel, au fost reduse limitele de pedeapsă pentru infracţiuni precum: uciderea la cererea victimei; uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă; favorizarea făptuitorului; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri. Pe de altă parte, au fost majorate limitele de pedeapsă pentru infracţiunile de corupţie (darea de mită, traficul de influenţă, abuzul sau neglijenţa în serviciu), tortura, camăta, pornografia infantilă. De asemenea, în privinţa infracţiunii de vătămare corporală s-a revenit la sistemul de încadrare juridică a faptei în funcţie de nu-mărul de zile de îngrijiri medicale“, se precizează în comunicatul MJLP.

Ministerul Justiţiei mai precizează că proiectul Codului Penal trebuie corelat cu cel al Codului de Procedură Penală (Cpp), fapt care va conduce la simplificarea procedurilor de judecată şi scurtarea procesului penal, dând ca exemplu faptul că noul Cpp prevede doar o singură cale de atac, spre deosebire de două căi de atac, prevăzute în prezent.

Prevederi intens criticate

Se vor reduce pedepsele pentru unele cazuri de omor, prin eliminarea unor circumstanţe agravante, prevăzute de Codul Penal actual (omorul asupra unui magistrat, poliţist, jandarm sau militar, omorul profitând de neputinţa victimei de a se apăra, omorul săvârşit în public etc.). Consecinţa va fi aceea că astfel de fapte nu vor mai putea fi pedepsite cu detenţie pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani, ci cu pedepse mai reduse.

De asemenea, comisia parlamentară a decis reducerea pedepsei pentru pruncucidere, de la 5 la 10 ani, cât propusese Ministerul Justiţiei, la o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Lipsirea de libertate în mod ilegal se va pedepsi cu închisoare de la 1 la 7 ani, potrivit noului cod, comparativ cu pedeapsa de la 3 la 10 ani, prevăzută de codul actual.

Pentru infracţiunea de bigamie, pedeapsa prevăzuta în noul Cod Penal va fi de la 3 luni la 2 ani sau amendă, comparativ cu pedeapsa de la 1 la 5 ani, prevăzută de Codul Penal actual. Tot cu amendă ar putea scăpa şi şoferii depistaţi la volan cu o îmbibaţie alcoolică peste limita legală.

De asemenea, încadrarea pedepsei pentru incest a fost redusă, de la 2-7 ani la 1-5 ani.

Conform noului Cod Penal, chiar şi trădarea de ţară se va pedepsi mai blând. Astfel, infracţiunea de trădare se va pedepsi cu închisoare de la 10 la 20 de ani, comparativ cu detenţia pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani, prevăzută de Codul Penal actual.

▲ Divorţul, prin procedură notarială

În ceea ce priveşte noul Cod Civil, Ministerul Justiţiei susţine că s-a urmărit crearea unui cadru legislativ modern, care să răspundă nevoilor de reformare a instituţiilor şi să reflecte realităţile şi cerinţele societăţii româneşti actuale. Printre obiectivele noului proiect de lege s-a aflat şi principiul reglementării raporturilor de drept privat într-un singur cod, prin încorporarea reglementărilor privitoare la persoane, relaţiile de familie şi relaţiile comerciale, precum şi la dispoziţii de drept internaţional privat.

„Pentru prima dată în Codul Civil, s-a dorit reglementarea unor drepturi ce nu erau consacrate legislativ sau existau doar la nivel constituţional“, se subliniază în comunicatul ministerului. În cadrul dezbaterilor din Parlament, Ministerul Justiţiei arată că proiectul noului Cod Civil a suferit o serie de modificări care au vizat aspecte precum regândirea dispoziţiilor cuprinse în secţiunea referitoare la „respectul vieţii private şi al demnităţii persoanei“ şi „apărarea drepturilor nepatrimoniale“, ca urmare a discuţiilor cu reprezentanţi ai societă-ţii civile.

În ceea ce priveşte, spre exemplu, divorţul, Ministerul Justiţiei menţionează că acesta poate fi realizat cu acordul soţilor nu numai pe cale administrativă, ci şi prin procedură notarială. De asemenea, perioada separării ce poate constitui motiv de divorţ a fost redusă de la 5 la 2 ani. „În timpul dezbaterilor parlamentare a fost introdusă o prevedere prin care încheierea căsătoriei între persoanele de acelaşi sex este interzisă în România, iar cele încheiate în străinătate nu sunt recunoscute. Potrivit proiectului, nu sunt recunoscute nici parteneriatele civile încheiate în străinătate, indiferent dacă acestea au fost încheiate între persoane de acelaşi sex sau de sex opus“, mai precizează sursa citată.

Potrivit Ministerului Justiţiei, alte modificări vizează, spre exemplu, condiţiile în care se poate realiza prelevarea de organe de la persoanele decedate, respectiv numai cu acordul scris, exprimat în timpul vieţii, de către persoana decedată, sau cu acordul scris al rudelor.

▲ Codul Civil al lui Cuza a rămas în mod substanţial nemodificat până în prezent

Codul civil este un act normativ care cuprinde cele mai importante reglementări referitoare la raporturile dintre persoanele fizice şi juridice private, inclusiv statul, atunci când acesta participă la raporturi juridice în calitate de persoană privată. El a fost promulgat în anul 1864 şi a intrat în vigoare din anul 1865. De atunci, în ciuda unor numeroase eforturi de modificare, care au culminat prin pregătirea şi finalizarea unor noi proiecte de Cod Civil, care erau menite a-l înlocui complet, în anii 1940, 1971 şi 2004, Codul Civil adoptat în vremea lui Alexandru Ioan Cuza rămâne în mod substanţial nemodificat.

Codul Civil român este, în esenţa sa, o preluare a Codul Civil francez, adoptat în anul 1804, pe vremea lui Napoleon I. În timpul exilului de pe insula Sfânta Elena, acesta cita Codul Civil ca fiind cea mai mare realizare a sa, afirmaţie confirmată de faptul că acesta este încă în vigoare în Franţa şi a fost preluat în majoritatea ţărilor europene, precum şi în multe alte ţări cu tradiţie juridică europeană.

Codul Civil român are 1.914 articole, împărţite în trei cărţi, astfel: (I) Despre persoane (astăzi abrogată şi înlocuită, în principal, de Codul familiei, adoptat în 1954), (II) Despre bunuri şi osebitele modificări ale proprietăţii şi (III) Despre diferitele moduri în care se dobândeşte proprietatea.

Codul Penal este alcătuit din totalitatea normelor juridice legiferate de puterea legislativă, care stabilesc ce fapte constituie infracţiuni, condiţiile răspunderii penale, sancţiunile şi alte măsuri ce urmează a fi aplicate sau luate de către instanţele de judecată împotriva persoanelor care au săvârşit infracţiuni, în scopul apărării celor mai importante vaslori sociale ale statului de drept.