Note la democraţie în fostele ţări comuniste, după 20 de ani de libertate

▲ Democraţia înregistrează un declin semnificativ în ţările fost comuniste din Europa Centrală şi Eurasia, relevă un raport al Freedom House pentru anul 2008 ▲ „În condiţiile deteriorării situaţiei economice, este mai probabil ca regimurile autoritare să recurgă şi mai mult la represiuni, decât să adopte reformele necesare“, a declarat Vladimir Shkolnikov, directorul Freedom House Europa ▲ În privinţa României, autorii raportului consideră că ţara rămâne pe locul al zecelea, cu o democraţie semiconsolidată, din cele 29 de state din Europa Centrală, de Est, din Balcani şi Eurasia monitorizate ▲

Democraţia înregistrează un declin semnificativ în ţările fost comuniste din Europa Centrală şi Eurasia, iar Rusia şi-a consolidat, în premieră, statutul de regim autoritar, relevă un nou raport al Freedom House, publicat la aproape 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Documentul, intitulat „Ţări în tranziţie“, arată că aproape două treimi din ţări fost comuniste din Europa şi Eurasia cuprinse în studiu au înregistrat regrese în privinţa reformelor democratice în 2008.

Studiul Freedom House a monitorizat 29 de ţări din Europa şi Asia Centrală, în care procesele democratice sunt în tranziţie.

Pentru fiecare ţară au fost analizate şapte categorii: guvernarea la nivel naţional, procesul electoral, societatea civilă, independenţa presei, guvernarea la nivel local, organizarea şi independenţa Justiţiei şi corupţia. În analiza acestor categorii este folosită o scală de la 1 la 7, în care 1 reprezintă un nivel înalt de democratizare, iar 7 - cel mai scăzut nivel. În funcţie de punctajul obţinut la aceste categorii, pentru fiecare ţară este calculat un scor al democratizării.

România, pe locul 10 din 29 de ţări monitorizate

Indicele democratic al României este stabilit la 3,36 în raportul organizaţiei Freedom House „Nations in Transit“ pe 2009, rămânând neschimbat comparativ cu un an în urmă. Acest scor demonstrează o democraţie semiconsolidată, iar ţara rămâne pe locul al zecelea, din cele 29 de ţări din Europa Centrală, de Est, din Balcani şi Eurasia monitorizate de Freedom House.

Autorii documentului notează că, „după ce a rămas în urma ţărilor din Centrul Europei în cea mai mare parte a perioadei sale de tranziţie, din cauza unei desprinderi ezitante de trecutul comunist, la 1 ianuarie 2007, România a reuşit să devină membră a Uniunii Europene, dar dezamăgirile au venit rapid, în contextul în care coaliţia de guvernământ de centru-dreapta s-a dezintegrat în acelaşi an, iar miniştrii care au condus procesul de aderare la UE au fost înlăturaţi“. Începând de la jumătatea lui 2005, viaţa politică românească s-a aflat într-un impas continuu, provocat de conflictul dintre premierul Călin Popescu-Tăriceanu şi preşedintele Traian Băsescu, mai notează raportul Freedom House.

Introducerea votului uninominal, o bilă albă pentru România

Indicele de guvernare democratică naţională a rămas neschimbat faţă de cel din 2008, la 3,75, potrivit capitolului referitor la România. Însă, se remarcă în raport, 2008 a fost anul în care România a organizat un scrutin-cheie, introducând votul uninominal, un sistem electoral nou şi original, ce a înlocuit votul proporţional, pe bază de liste. Această iniţiativă, dar şi desfăşurarea fără incidente majore a alegerilor legislative au îmbunătăţit indicele cu privire la procesul electoral de la 2,75 la 2,50. S-a înrăutăţit, în schimb, de la 2,25 la 2,50, indicele privind societatea civilă, raportul consemnând mai ales o lege adoptată în 2008 de Parlament, care a permis închiderea mai multor organizaţii neguvernamentale. Referitor la independenţa presei, în raport se constată că existenţa intereselor de afaceri a afectat buna funcţionare a presei libere în România pentru încă un an, iar membrii Parlamentului au încercat fără succes să introducă o lege menită să cenzureze conţinutul media. În consecinţă, indicele pentru libertatea presei stagnează la 3,75.

Progres zero la capitolul „Independenţa Justiţiei“

Progresul României la „Organizarea şi independenţa Justiţiei“ pentru 2008, faţă de 2007, este zero, în conformitate cu scorul obţinut -4, iar autorii raportului consideră că angajamentul pentru reformă al ţării noastre este „îndoielnic“. „România a fost criticată de Comisia Europeană în 2008, pentru că nu a îndeplinit în mod corespunzător angajamentele pe care şi le-a asumat la aderare. Criticile au fost direcţionate mai ales către Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că nu a reuşit să responsabilizeze magistraţii“, se arată în raport.

Combaterea corupţiei rămâne, în continuare, o mare problemă

Şi la categoria „Corupţie“ România se menţine la scorul 4, din cauza unor impedimente în calea luptei anticorupţie: „Eforturile României de a combate corupţia au fost afectate de iniţiativa Parlamentului de a reinstaura imunitatea pentru miniştrii care au şi statut de parlamentar.

Numeroşi candidaţi la alegerile locale şi legislative, inclusiv unii membri ai Guvernului, au abuzat de poziţia lor în interes personal. O serie de politicieni au încercat să limiteze prerogativele DNA şi să-l demită pe procurorul şef, Daniel Morar, dar preşedintele şi Curtea Constituţională au împiedicat astfel de acţiuni până acum“, se arată în raport.

La categoria „Guvernare la nivel naţional“ pe 2008, raportul Freedom House menţionează faptul că „coaliţia minoritară a adus, în continuare, instabilitate politică, propunând Parlamentului legi care implicau cheltuieli mari şi care au şi fost adoptate. Chiar dacă în România a lipsit alternativa unei majorităţi politice, anul a fost destul de stabil, iar Guvernul Tăriceanu nu a fost pus în pericol de acţiunile opoziţiei politice. Ca urmare a lipsei de evoluţie în procesul de stabilire a politicilor naţionale, care rămâne haotic şi informal, scorul ţării stagnează la 3,75“.

În ceea ce priveşte perspectivele pentru 2009, raportul evidenţiază că alegerile prezidenţiale vor domina agenda acestui an. „Chiar dacă preşedintele Traian Băsescu continuă să fie cel mai popular politician român, odată cu înrăutăţirea situaţiei economice, actuala criză poate ridica cea mai mare problemă pentru cel de-al doilea mandat al preşedintelui“.

România, în aceeaşi categorie cu Serbia, Croaţia şi Albania

Potrivit rezultatelor finale ale raportului „Naţiuni în tranziţie“ pe 2008, România se află în aceeaşi categorie cu Croaţia (3,71), Serbia (3,79), Muntenegru (3,79), Albania (3,82) şi Macedonia (3,86). Cel mai bun scor dintre cele 29 de ţări îl au Slovenia şi Estonia, ambele obţinând 1,93 şi fiind încadrate în categoria superioară a democraţiilor consolidate. Alte şase ţări au reuşit să intre în această categorie: Letonia (2,18), Cehia (2,18), Polonia (2,25), Ungaria (2,29), Lituania (2,29) şi Slovacia (2,46).

Anul 2008, unul „negru“ pentru întreaga democraţie din regiune

Cel mai important declin al democraţiei în statele fost comuniste a apărut atunci când guvernele au impus restricţii societăţii civile, au adoptat practici de guvernare care ridică semne de întrebare şi au prejudiciat cadrul juridic şi independenţa. Studiul „Ţări în tranziţie“ constată mai multe regrese decât progrese la nivelul procesului electoral, al mass-mediei independente, al guvernării democratice locale şi al corupţiei. „Anul 2008 a fost unul negru pentru democraţia din regiune, în special în fostele ţări sovietice“, a declarat Vladimir Shkolnikov, directorul Freedom House Europa. „În condiţiile deteriorării situaţiei economice, este mai probabil ca regimurile autoritare din regiune să recurgă şi mai mult la represiuni, decât să adopte reformele necesare“, a adăugat el. Studiul a scos în evidenţă mai multe evenimente care au erodat democraţia din Rusia în 2008, printre care alegerile prezidenţiale lipsite de competiţie, prin care Vladimir Putin i-a transferat puterea succesorului desemnat de el, Dmitri Medvedev. Totodată, documentul pune în discuţie şi temerile privind „incapacitatea Rusiei de a lupta împotriva corupţiei, în lipsa unui sistem judiciar independent, a unei prese libere şi a unei societăţi civile active“.

Kosovo - un exemplu bun, Bulgaria - ieşită din rândul democraţiilor consolidate

Situaţii similare cu cele din Rusia au existat în şapte dintre zele zece noi state membre ale Uniunii Europene, precum şi în aşa-numitele ţări „ale revoluţiei colorate“, precum Ucraina sau Georgia. În aceste ţări democraţia a înregistrat un regres, pe măsură ce acestea s-au îndreptat către practici de guvernare îndoielnice. Potrivit studiului Freedom House, indicii corupţiei au scăzut în patru state, numai Polonia înregistrând progrese în acest domeniu, în timp ce Bulgaria „a ieşit din rândul democraţiilor consolidate“. Autorii studiului consideră Kosovo, cel mai nou stat independent din regiune, drept unul dintre puţinele exemple pozitive, deoarece prezintă o îmbunătăţire atât la nivelul guvernării locale, cât şi naţionale, în contextul în care Misiunea ONU a început să predea aceste funcţii către instituţiile locale.