Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Analiză Persoană Fizică Autorizată sau Societate cu Răspundere Limitată?

Persoană Fizică Autorizată sau Societate cu Răspundere Limitată?

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Analiză
Un articol de: Silviu Dascălu - 15 Octombrie 2009

Persoană Fizică Autorizată (PFA), Asociaţie Familială (AF), microîntreprindere plătitoare de impozit pe profit sau de impozit pe venit: acestea sunt variantele pe care un mic întreprinzător le are la îndemână atunci când decide să-şi deschidă o afacere. Fiecare dintre cele patru variante are avantaje şi dezavantaje atât din punctul de vedere al impozitelor şi taxelor care se plătesc la stat, cât şi al situaţiilor financiar-contabile care trebuie completate ori al drumurilor la Fisc.

Criza economică a schimbat mult opţiunile românilor, mai ales când vine vorba de deschiderea unei afaceri şi de modul de impozitare al acesteia. Impozitul forfetar introdus de Executivul României a determinat pe români să fie mult mai atenţi în domeniul afacerilor, mai ales în cazul unei societăţi comerciale căreia i se aplică o cotă de impozitare în funcţie de cifra de afaceri.

Pentru microîntreprinderea plătitoare de impozit pe venit, impozitul este de 2%, aplicat asupra veniturilor nete încasate. Condiţiile sunt existenţa cel puţin a unui salariat, în maximum 60 de zile de la înfiinţare, iar cea mai mare parte a veniturilor nu trebuie să provină din activităţi din consultanţă sau de management. Altfel spus, nu pot plăti impozit pe venit cei care îşi încasează salariile pe firmă sub umbrela unor activităţi de consultanţă. Pe lângă impozitul de 2% din venit, mai trebuie achitate şi contribuţiile la stat pentru salariatul angajat. Avantajul major este procentul foarte mic al impozitului pe venit, iar dezavantajul este că cheltuielile lunare ale firmei nu sunt luate în considerare la calcularea impozitului.

În situaţia în care se optează pentru microîntreprindere cu impozit pe profit de 16%, firma în cauză nu mai este obligată să aibă angajaţi, ceea ce înseamnă că scapă din start de taxele aferente salariilor. În plus, aceasta este recomandată celor care doresc să investească banii într-o maşină, tehnică de calcul sau chiar în sediu, situaţie în care şi impozitul datorat statului se diminuează considerabil, acestea fiind considerate cheltuieli deductibile. De asemenea, i se recunoaşte pierderea fiscală. Toate acestea reprezintă avantajele formei de organizare în discuţie. La capitolul dezavantaje se încadrează nivelul destul de mare al impozitului pe profit.

În ambele cazuri, există o răspundere limitată la nivelul capitalului social subscris a costurilor medii de înfiinţare. Asociaţii pot retrage banii sub formă de dividende, pentru care plătesc un impozit de 16%.

Dacă optează pentru statutul de plătitor de TVA, în ambele cazuri procentul aplicat este acelaşi, iar modalitatea de raportare la Fisc este trimestrială, ca şi pentru impozitul pe venit/profit sau taxele salariale. Ambele forme de organizare sunt obligate să ţină o contabilitate simplificată, însă pentru aceasta este nevoie de un contabil autorizat, care costă cel puţin 100 de euro lunar.

Diferenţele dintre PFA şi SRL

Principala diferenţă între cele două forme de înregistrare a afacerilor e răspunderea proprietarului: în cazul unei Societăţi cu Răspundere Limitată (SRL), pro-prietarul răspunde în faţa creditorilor, fie că e vorba de stat sau de privaţi, cu patrimoniul firmei. De cealaltă parte, Persoana Fizică Autorizată (PFA) răspunde cu averea personală. Odată trecuţi de calculul acestui risc, întreprinzătorii trebuie să se gândească la forma de înregistrare pe care şi-o permit. Este foarte important de ştiut că nu-ţi poţi face PFA în orice domeniu de activitate, pentru multe fiind nevoie de calificare sau studii.

Pentru SRL nu este nevoie de calificare. Singurele condiţii sunt existenţa unui sediu social (valabilă şi în cazul PFA) şi a unui capital social de minimum 200 de lei.

Un avantaj al PFA este că nu ai nevoie de un contabil care să-ţi semneze bilanţul. Deci, o cheltuială în minus, de minimum 150-200 de lei pe lună, pentru că îţi poţi ţine singur evidenţa veniturilor şi cheltuielilor. În schimb, relaţia cu statul, în speţă Ministerul Finanţelor, devine foarte „personală“.

Statul percepe un impozit de 16% pe veniturile realizate de o PFA, şi de-aici începe un mic calvar. Pentru ca acest impozit să poată fi determinat, statul te obligă să depui trimestrial la Administraţia Financiară pe a cărei rază se află sediul social o declaraţie de anticipare a veniturilor. Aceasta constă într-un formular tip, în care trebuie să completezi suma veniturilor nete pe care crezi că le vei face în anul curent. Odată cu aceste declaraţii, plăteşti şi „ratele“ trimestriale de impozit.

Cum se estimează venitul anual? De obicei, pe baza veniturilor de anul trecut. De plata impozitului real, oricum, nu scapi, pentru că Finanţele fac o regularizare a veniturilor nete din anul de referinţă.

Astfel, pe baza documentelor justificative privind veniturile şi cheltuielile unei PFA pe întreg anul (jurnal de încasări şi plăţi, inventar, registrul unic, facturi, chitanţe), Finanţele calculează venitul net şi stabilesc impozitul anual de plată.

Dacă acesta e mai mare decât suma plăţilor trimestriale anticipate, PFA este obligată să com-pleteze suma, iar dacă impozitul regularizat este mai mic, PFA va primi banii înapoi.

Cine plăteşte impozit mai mic

În ceea ce priveşte impozitul, cel mai mic este plătit categoric de PFA. Pentru că singurul impozit plătit este cel de 16% pe venitul net. În cazul SRL, după impozitul pe venit sau pe profit, se mai plăteşte impozitul pe dividende. În fapt, unul dintre principalele avantaje oferite de PFA este că poţi scoate bani din firmă la orice oră, pentru că nu este obligatorie ţinerea unui registru de casă, ca în cazul SRL.

Impozitarea este diferenţiată în cazul SRL-urilor: unele pot plăti impozit de 3% pe cifra de afaceri, altele plătesc 16% pe profit. Din nou, varianta care pare a fi mai bună este, de fapt, cea mai complicată. Ca să ai voie să plăteşti 3% pe cifra de afaceri trebuie să ai minimum un angajat (maximum nouă), căruia, pe lângă salariu, trebuie să-i plăteşti contribuţiile sociale.

În plus, impozitul se plăteşte pe venitul brut, deoarece cheltuielile firmei nu sunt luate în considerare la calcularea impozitului, aşa cum se întâmplă, de altfel, la PFA şi la SRL-urile plătitoare de impozit pe profit.

În plus, aici este nevoie de semnătura unui contabil pe bilanţ, chiar dacă evidenţa contabilă se ţine în partidă simplă, ca la PFA.

Cea mai mare libertate de acţiune o oferă SRL-ul plătitor de impozit pe profit, de aceea fiind şi cea mai frecventă modalitate de înregistrare a unei afaceri.

Nu ai nevoie de angajat, iar cheltuielile cu investiţiile în activitatea firmei (clădiri, maşini) sunt deductibile. Şi nu ai nevoie de studii de specialitate. Însă această libertate se plăteşte scump, mai ales la stat.

Pe lângă contabilitatea standard ţinută de un contabil autorizat, plăteşti impozit pe profit, iar pentru banii luaţi din firmă, la termen, impozit pe dividende.

Întreprinderile familiale, hibridul între SRL şi PFA

Întreprinderile Individuale (II), un hibrid între SRL şi PFA, introduse ca noutate în legislaţia comercială românească, prin Ordonanţa nr. 44/ 2008, au suscitat cel mai mare interes pentru micii întreprinzători. În primele opt luni ale anului în curs, numărul acestora a crescut de cinci ori, faţă de anul precedent. Aceasta se explică prin avantajele pe care le oferă: nu se plăteşte impozitul forfetar, se administrează prin contabilitate simplă, iar spre deosebire de PFA, poate avea mai multe domenii de activitate, poate angaja salariaţi, iar deţinătorul II poate figura, la rândul său, ca angajat al unei Persoane Juridice. În acelaşi timp, întreprinderea este înregistrată fiscal şi poate emite facturi.

PFA

- preţ de înfiinţare la firme specializate - 350 de lei

Plusuri :

- contabilitate în partidă simplă;

- nu există registru de casă (câştigurile pot fi folosite oricând, iar banii scoşi din firmă nu sunt impozitaţi ca dividende);

- impozitare asupra veniturilor estimate (poţi beneficia de „credit“ fiscal fără penalizări);

- impozit de 16% pe venitul net.

Minusuri :

- răspunderea în faţa creditorilor (inclusiv statul) cu averea personală;

- constrângerea studiilor de specialitate în domeniul de activitate.

SRL cu plata impozitului pe profit

- preţ de înfiinţare la firme specializate - 500-600 de lei

Plusuri :

- libertate în ce priveşte alegerea obiectului de activitate şi a numărului de angajaţi;

- cheltuielile pentru desfăşurarea activităţii şi investiţii intră în calculul impozitului.

Minusuri :

- profitul, după impozitare, poate fi tras prin dividende care sunt impozitate din nou cu 16%.