Poluarea, „ucigașul” tăcut

De câțiva ani, organismele naționale și internaționale de monitorizare a calității aerului atrag atenția în mod constant asupra pericolelor depășirii limitelor superioare ale nivelului poluării în orașele mari ale României. Dacă până nu demult Bucureștiul era considerat cel mai poluat oraș românesc, ultimul studiu realizat de compania elvețiană AirVisual arată că Iașiul a „surclasat” capitala, iar perspectivele nu sunt deloc optimiste. Statisticile medicilor arată că poluarea provoacă mai multe decese decât fumatul sau bolile cronice.

Îndelung dezbătută la nivel mondial în ultimii ani, problema poluării devine una apăsătoare și în România, prin efectele directe asupra sănătății publice. Un raport al companiei elvețiene de monitorizare AirVisual, realizat la începutul lunii martie, a relevat situația dificilă în care se află marile orașe românești, care prezintă în mod constant depășiri ale limitelor superioare ale nivelului de poluare. Raportul concentrează datele înregistrate în anul 2018 privind măsurarea celui mai periculos indice - PM 2.5, aşa-numitele „particule fine”, ce provin mai ales din arderea combustibililor.

Astfel, într-un nedorit „top” al celor mai poluate orașe din țară pe primul loc se situează Iașiul. Cifrele prezentate în raport nu sunt surprinzătoare, având în vedere că în ultimii trei-patru ani, ONG-urile și specialiști în pro­tecția mediului au atras adesea atenția asupra depășirii dramatice a limitelor de poluare în diverse zone ale orașului.

Conform datelor AirVisual, la nivel european, Iașiul se află pe locul 27 între cele mai poluate orașe, dintr-un total de 930 în care s-au făcut măsurători, iar la nivel global ocupă locul 454 dintr-un total de 3.095 de oraşe incluse în raport, la egalitate cu un oraş din China.

„Noi, la fel ca specialiștii europeni, am identificat cauzele principale ale poluării din municipiul Iași: gazele de eșapament și particulele în suspensie rezultate în urma traficului auto, precum și emisiile sistemelor individuale de încălzire a locuinţelor (centralele termice). În același timp, îi asigurăm pe ieșeni că Primăria are un plan foarte clar de măsuri de combatere a poluării care a început să fie deja pus în aplicare”, declara, pe 4 aprilie, primarul Iașiului, Mihai Chirica, citat pe pagina de Facebook a Primăriei Municipiului Iași.

Planul de măsuri al munici­palității a fost lansat spre dezbatere publică, unele măsuri stârnind deja controverse. Este vorba despre un proiect-pilot care prevede interzicerea utilizării în oraș a autovehiculelor sub categoria Euro 3, inclusiv non-Euro, în intervalul orar 6:00 - 22:00.

O altă propunere vizează interzicerea tranzitării orașului, începând cu anul 2020, în vehicule sub Euro 3 (anume Euro 2, Euro 1 și non-Euro), iar din 2022 interzicerea utilizării tuturor vehiculelor sub Euro 4 (anume Euro 3, Euro 2, Euro 1 și non-Euro).

De asemenea, proiectul de act normativ propune creșterea cuan­tumului impozitului pentru autovehiculele Euro 4, începând cu anul 2025, ca și pentru vehiculele Euro 5, începând cu anul 2028. „Aceste măsuri vor fi însoțite de altele menite să încurajeze achi­ziționarea și utilizarea autovehiculelor hibrid și electrice, după cum urmează: diminuarea cu 50% a impozitului la mașinile hibrid până în anul 2024 inclusiv, precum și anularea impozitului pentru orice tip de autovehicul electric”, se arată într-un comunicat al Primăriei Iași.

Norul de particule fine ar trebui măsurat în timp real

Totuși, măsurile de combatere sau de diminuare a poluării trebuie atent gândite și aplicate pe date foarte concrete, obținute în urma unei monitorizări corecte, de mare precizie și, mai ales, trebuie corelate între ele. Însă în Iași, în momentul de față există doar două stații funcționale de măsurare a indicelui - PM 2.5, situate în zone foarte tranzitate - Podul de Piatră și Cantemir. „Toată securitatea orașului a rămas în două stații. În mod normal, ar trebui să fie sute de astfel de puncte de măsură, pentru a se vedea în timp real norul de particule - cum se deplasează, de unde vine, cum se transformă, ca să ne protejăm, să luăm măsuri de prevenire, de eliminare a surselor de poluare. Dacă s-ar monitoriza corect, s-ar putea imagina altfel parcurile, cu anumite tipuri de vegetație, s-ar putea lua anumite măsuri de depoluare (filtre industriale etc.), de fluidizare a traficului, de scoatere a anumitor mașini uzate din trafic”, a declarat pentru „Ziarul Lumina” conf. univ. dr. Silviu Gurlui, directorul Laboratorului de Optica Atmosferei, Spectroscopie şi Laseri de la Facultatea de Fizică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Laboratorul condus de Silviu Gurlui deţine un aparat unic în ţară, conceput de profesori şi doctoranzi pregătiţi aici, care poate să investigheze compoziția chimică a atmosferei terestre până la 10 kilometri. De altfel, profesorul Gurlui este cunoscut pentru eforturile sale susținute de a măsura, în Iași, gradul de încărcare cu noxe a aerului, dar și pentru numeroasele semnale publice prin care a făcut cunoscute riscurile uriașe la care ne expunem cu toții respirând aer într-un oraș foarte poluat.

Cauzele poluării

Potrivit universitarului ieșean, între principalele surse ale poluării pot fi enumerate mașinile, traficul auto dezordonat, șantierele, calitatea drumurilor (mizeria), industria de la periferia orașului (arderile), încălzirea locuințelor cu lemne. De asemenea, în multe cazuri fenomenele meteo joacă un rol important, prin intensificarea creșterii poluanților la sol (sunt așa-numitele inversii termice). „Centralele de apartament nu produc deloc particule PM 2.5, care sunt cele mai nocive particule, pentru că intră ușor în organism și produc daune majore (inclusiv accidente cerebrale). Cam o treime dintre accidentele cerebrale sunt cauzate de PM 2.5”, a mai subliniat conf. univ. dr. Silviu Gurlui.

Consecințe asupra sănătății publice

Particulele în suspensie (PM) sunt particule solide și lichide suspendate în aerul înconjurător în special în urma arderilor de combustibili. Există două categorii de astfel de particule – PM 10 (particule grosiere) și PM 2.5 (particule fine). Particulele fine sunt nocive pentru sănătate chiar și la concentrații mici în aer, deoarece pătrund rapid în plămâni.

Conform raportului Observatorului Român pentru Sănătate (ORS), din noiembrie 2018, din cauza poluării aerului, în România se pierd mai mulți ani de viață sănătoasă decât în India. De asemenea, 23.000 de decese sunt înregistrate anual, la noi în țară, din cauza poluării. Printre cele mai grave afecțiuni pe care le poate provoca se numără cancerul pulmonar, boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, infecțiile respiratorii inferioare și boala pulmonară obstructivă cronică. Tot raportul ORS arată că, anual, bolile provocate de poluare costă bugetul sănătății din România circa 1,12 miliarde de euro.

Nivel ridicat de noxe în marile orașe

Conform datelor ORS, „în Iaşi, valorile limită pentru particulele în suspensie PM 10 (particule grosiere) au fost depășite cel mai frecvent în 2017, timp de 83 de zile, un nivel alarmant al poluării aerului”. Totodată, din punctul de vedere al frecvenței depășirilor valorilor de poluare maxim admise, Bucureștiul se situează pe locul al doilea, cu 44 de zile de depășiri, urmat de Brașov, unde valorile maxim admise au fost depășite timp de 40 de zile în cursul anului 2017.

Raportul AirVisual, întocmit la începutul acestui an, care a analizat situația a 22 de oraşe românești, a arătat că printre cele mai poluate centre urbane (cu particule fine) se numără Iaşiul, urmat, la mare distanță, de Cluj, Braşov, Bucureşti, Ploieşti, Măgurele, Timişoara şi Arad.

Potrivit ORS, București, Bra­șov și Cluj sunt orașele cu cele mai multe vehicule diesel de transport în comun înmatriculate la 1.000 de locuitori în 2017. La nivel de județ, zonele urbane din Timiș, Bihor și Cluj sunt cele care au cel mai mare număr de mașini mai vechi de 20 de ani înmatriculate la 1.000 de locuitori.