Populația României îmbătrânește „înainte de prosperitate”

Îmbătrânirea demografică a Europei, proces care a început acum câteva decenii, are un ritm tot mai accelerat, punând presiune pe mecanismele sociale ale statelor. Unul dintre indicatorii care generează îngrijorări este vârsta mediană a populației, care a înregistrat creșteri spectaculoase în deceniul 2015-2025, după cum arată cel mai recent raport Eurostat. În România, indicatorul evidențiază o stare de vulnerabilitate ridicată, crescând peste media Uniunii Europene (UE).

Vârsta mediană împarte în mod egal populația unui stat sau a unei regiuni, fiind un barometru al îmbătrânirii demografice. Raportul Eurostat arată că la 1 ianuarie 2025 vârsta mediană a UE era de 44,9 ani, crescând cu 2,1 ani în ultimul deceniu. Conform raportului Eurostat, vârsta mediană indică Italia ca fiind cea mai îmbătrânită țară din UE, iar Irlanda ca fiind țara cu cel mai mare număr de tineri. În ultimii 10 ani, cea mai mare creștere a vârstei mediane a fost înregistrată în Slovacia și Cipru, iar scăderi s-au înregistrat în Germania și Malta. Între 2024 și 2025, vârsta mediană a crescut în 25 de țări UE, în timp ce a rămas constantă în Germania și Danemarca.

La 1 ianuarie 2025, populația țărilor UE era estimată la 450,6 milioane de persoane. Din acest total, 22% erau vârstnici (de 65 de ani și peste), în creștere cu 2,9 puncte procentuale în ultimul deceniu.

Însă ponderea populației cu vârsta de 65 de ani a crescut în fiecare țară UE și este explicată prin creșterea longevității, un tipar care a fost evident de câteva decenii, pe măsură ce speranța de viață a crescut și prin nivelurile constant scăzute de fertilitate. Numărul tot mai mic de nașteri a condus către o scădere a numărului de copii și tineri în populația totală a UE.

Potrivit estimărilor Eurostat, „populația UE va crește până la un vârf de 453,3 milioane de locuitori în jurul anului 2026, iar ulterior va scădea treptat până la 419,5 milioane de persoane până în 2100”. În perioada 2025-2100, ponderea populației de vârstă activă va scădea, în timp ce bătrânii vor reprezenta 32,5% din populația UE până în 2100. Prognozele arată că vârsta mediană va crește cu 5,3 ani, de la 44,9 ani în 2025 la 50,2 ani în 2100. 

O Românie foarte vulnerabilă

La noi, vârsta mediană a crescut cu 3 ani, ajungând la 43,7 ani. Indicatorul măsoară creșterea (sau scăderea) vârstei mediane a populației, adică vârsta care împarte populația în două jumătăți egale: una mai tânără și una mai vârstnică. „Potrivit Institutului Național de Statistică, vârsta mediană a populației României la 1 ianuarie 2025 a fost de 43,7 ani, în creștere cu 0,5 ani față de 1 ianuarie 2024. România se situează în grupul statelor cu o creștere relativ ridicată a vârstei mediane, de aproximativ +3 ani între 2015 și 2025. Acest ritm este peste media Uniunii Europene”, a explicat, pentru Ziarul Lumina, conf. univ. dr. Ciprian Iftimoaei, sociolog, director-adjunct al Direcției Județene de Statistică Iași.

Cifra are la bază două cauze majore, spune sociologul - emigrația populației tinere și active și scăderea natalității și fertilității, fenomene persistente după 1990, accentuate după aderarea României la UE în 2007.

În perspectiva în care Europa va deveni cea mai îmbătrânită regiune din lume, după cum arată prognozele Eurostat, România se află într-o poziție de mai mare vulnerabilitate. Pentru că, în cazul țării noastre, îmbătrânirea demografică se produce înainte ca statul să apuce să prospere. „E vorba despre o «îmbătrânire înainte de prosperitate» („growing old before rich”, concept folosit de sociologi în analiza țărilor în curs de dezvoltare care trec rapid prin tranziția demografică, dar nu reușesc să atingă niveluri ridicate de venit, n.r.). Analizele demografice pe care le-am consultat arată că vârsta medie a populației României va crește la 46 de ani până în 2030, respectiv la 48-49 de ani în 2050. Vom fi din ce în ce mai puțini și tot mai îmbătrâniți, aceasta este perspectiva noastră sociodemografică. Și mai avem și probleme economice, care pentru a fi corectate sau rezolvate implică costuri sociale destul de mari. Deja primim tot felul de semnale potrivit cărora sistemul nostru de pensii nu mai este sustenabil. Eu vă spun foarte serios că va fi o problemă când așa-numiții «decreței» - persoanele născute în anii ‘60-’70 ai secolului trecut - vor ieși la pensie; nu știu cine ne va plăti nouă pensiile când vom ieși din câmpul muncii. Trebuie să fim mai responsabili, să economisim și să investim banii obținuți pentru zilele în care nu vom mai fi tineri, frumoși și apți de muncă”, consideră conf. univ. dr. Ciprian Iftimoaei. 

Consecințe deja vizibile

Cele două fenomene - scăderea natalității și emigrarea masivă a forței de muncă tinere - produc efecte la nivelul societății românești, care se tot cronicizează: satele se depopulează, orașele nu au un bazin suficient de mare din care să-și extragă forța de muncă, fapt care pune presiune de pe acum pe sistemele de pensii și sănătate. „Pe de o parte, deficitul de forță de muncă devine cronic și afectează competitivitatea și ritmul de dezvoltare. Pe de altă parte, va crește cererea pentru servicii medicale și de îngrijire pentru persoanele vârstnice/pensionari, care înseamnă cheltuieli sociale suplimentare într-o perioadă în care avem o datorie externă în creștere, deficit bugetar și deficit comercial. E foarte greu de spus cum ne vom descurca cu povara acestor deficite și cu o populație în scădere și tot mai îmbătrânită. Eu cred că va trebui să ne regândim prioritățile, eventual să punem în discuție un nou contract social, motivat de faptul că nu există resurse financiare pentru cheltuieli sociale suplimentare. Nu vorbim numai despre câți suntem, ci despre cum ne organizăm ca societate pentru a face față unui viitor în care echilibrul dintre generații devine tot mai fragil”, subliniază sociologul. 

Media UE: trei persoane de vârstă activă la fiecare vârstnic

Un alt indicator relevant pentru tendințele accentuate de îmbătrânire a populației este raportul de dependență de vârstă. Acesta este util pentru a studia nivelul de sprijin oferit persoanelor tinere și/sau mai în vârstă de către populația de vârstă activă. Datele Eurostat relevă faptul că la 1 ianuarie 2025 în UE se înregistra o medie de puțin peste 3 persoane de vârstă activă pentru fiecare persoană cu vârsta de 65 de ani și peste și că acest indicator a crescut în toate țările europene în ultimul deceniu. „Combinația raporturilor de dependență pentru tineri și vârste înaintate oferă raportul total de dependență de vârstă. În 2025, acest procent a fost de 57,1% în UE, indicând că existau mai puțin de două persoane de vârstă activă pentru fiecare persoană în întreținere”. Cel mai scăzut raport total de dependență de vârstă din țările UE în 2025 a fost observat în Malta (44,0%) și cel mai ridicat în Franța (62,5%).

În aceste condiții, în viitorul demografic al Europei trendul în ceea ce privește ponderea persoanelor în vârstă va fi unul accelerat crescător. Acest lucru va genera o povară greu de dus pentru cei de vârstă activă, obligați să acopere cheltuielile sociale necesare unei populații îmbătrânite. De aceea guvernele trebuie să fie pregătite din vreme pentru momentul în care acest fenomen va fi tot mai greu de gestionat.