Recesiunea bate la porţile României

Deşi statisticile oficiale cu privire la creşterea economică şi la evoluţia Produsului Intern Brut (PIB) vor fi publicate abia la sfârşitul acestei luni, se ştie deja că vom avea un al doilea trimestru de scădere a PIB, ceea ce înseamnă intrarea oficială în recesiune. Scăparea ar putea veni de la agricultură, prin infuzia a 1,5-2 miliarde de euro, obţinuţi de pe urma produselor agricole, lucru care ar putea să întărească Produsul Intern Brut.

Situaţia economică din România nu este deloc roz. Oricât optimism au avut atât reprezentanţii BNR, dar mai ales mediul politic ce a speculat la maximum criza şi soluţiile de depăşire a acesteia, totuşi economia României este în scădere continuă. Potrivit ultimelor date statistice, Produsul Intern Brut al României va scădea şi în trimestrul al II-lea al acestui an, ceea ce înseamnă intrarea oficială în recesiune.

De altfel, situaţia se reflectă deja foarte bine în viaţa socială a românilor. Şomajul îşi face tot mai simţită prezenţa în toate domeniile de activitate, salariile sau bonusurile care rotunjeau înainte veniturile românilor scad şi speranţele de găsire a unui loc de muncă sunt tot mai mici.

Cea mai recentă declaraţie a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, făcută luna trecută, s-a referit la atingerea punctului cel mai de jos al scăderii economice. Isărescu a spus atunci că, după părerea lui, contracţia economică de 6,4% din primul trimestru (faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent) a reprezentat punctul cel mai de jos al crizei din România, pe care guvernatorul a asemănat-o cu litera „V“. Guvernatorul a spus atunci că în primele trei luni s-a atins vârful de jos al „V“-ului dar că îşi păstrează optimismul privind posibilitatea ca economia României să revină pe creştere până la sfârşitul acestui an.

„Optimismul BNR nu este justificat“

Preşedintele Traian Băsescu spune că optimismul BNR privind evoluţia economiei româneşti nu are acoperire, pentru că Produsul Intern Brut al României va scădea şi în trimestrul II, ceea ce va însemna intrarea oficială în recesiune. „Părerea mea este, deşi nu am elemente definitive, că optimismul manifestat de BNR în luna aprilie nu are acoperire în evoluţiile viitoare economice şi vom avea scădere şi în trimestrul doi, ceea ce înseamnă intrare în recesiune după toate normele“, a declarat Băsescu. Banca centrală a replicat însă că declaraţiile optimiste ale guvernatorului BNR Mugur Isărescu s-au referit la problemele financiare ale ţării, mai exact la faptul că, la un moment dat, ministerul Finanţelor nu mai avea bani pentru a-şi plăti datoriile.

„Optimismul BNR s-a manifestat asupra unui singur lucru, şi a fost firesc. S-a referit la problemele financiare cu care ne-am confruntat, de pildă atunci când Ministerul Finanţelor era în situaţia de a nu îşi mai plăti datoriile, pe care şi le-a plătit“, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

România nu poate evita recesiunea

România nu are cum să evite recesiunea, în acest an, iar din 30 iunie, statistica va confirma oficial acest lucru. Declaraţia a fost făcută de consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României, Adrian Vasilescu. Acesta a confirmat astfel afirmaţiile făcute de preşedintele Traian Băsescu, subliniind însă faptul că în România nu există risc de stagflaţie, adică de scădere economică şi inflaţie mare.

Banca Naţională a avertizat încă de la începutul anului asupra riscului de recesiune, susţine Adrian Vasilescu.

„România nu are cum să evite recesiunea la sfârşitul acestui prim semestru al anului 2009“, a declarat consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu.

Vestea bună este că România nu va avea parte de stagflaţie, adică de economie pe minus şi creştere a inflaţiei. BNR va fi cea care va evita fenomenul prin asigurarea stabilităţii preţurilor, susţine consilierul guvernatorului.

„De la începutul anului, inflaţia din România a avut o evoluţie descendentă. Nu cred ca până la sfârşitul anului mai poate apărea ceva care să ducă la creştere în minus, dar nici la stagflaţie, ceea ce ar fi dezastruos şi aproape egal cu o depresiune. Piaţa valutară nu a făcut greutăţi autorităţilor care răspund de creşterea economică“, a menţionat Adrian Vasilescu.

Economia nu va intra într-un derapaj necontrolat

Totuşi, deşi datele sunt pesimiste în ceea ce priveşte evoluţia economiei, totuşi, autorităţile susţin că nu va fi un derapaj necontrolat.

Referindu-se la remarca făcută duminică, în şedinţa de Guvern, despre estimările optimiste ale Băncii Naţionale, Băsescu a explicat că „evoluţiile din luna mai confirmă că nu sunt foarte multe motive de optimism“. El a adăugat că şomajul creşte, deşi nu „exploziv“.

Un alt semn că economia nu produce este, potrivit şefului statului, consumul scăzut de energie. „Dacă te uiţi la consumul de energie la nivel naţional, îţi dai seama că ceva scârţâie. N-am auzit de PIB care să nu aibă o minimă corelare cu consumul energetic“, a arătat Băsescu.

El a dat asigurări însă că România nu va intra într-un derapaj economic şi social necontrolat, de minus 12-16% din PIB.

„Am convingerea că nu vom intra într-un derapaj, dar, pentru a nu intra, trebuie să facem două lucruri: în primul rând a trebuit făcut acordul cu FMI şi cu Comisia Europeană pentru a ne securiza, pe de o parte, rezerva BNR, pe de altă parte, să avem cu ce acoperi deficitul bugetar“, a spus Traian Băsescu.

El a subliniat că economia României nu se poate relansa de una singură, fiind dependentă de situaţia de pe celelalte pieţe pe care exportă, reliefând că, până când aceste state nu se relansează, nici România nu o poate face.

Băsescu s-a arătat mulţumit de actualul Cabinet şi a admis că pentru situaţia actuală nu poate fi învinuită nici fosta guvernare. „Nu Guvernul Tăriceanu a făcut criză globală, nici Guvernul Boc nu o poate opri“, a susţinut el.

Posibilă intrare pe creştere economică în T4

Analistul financiar Bogdan Baltazar a apreciat, luni, că este posibil ca România să intre, în ultima parte a anului, pe o uşoară creştere economică.

„Următorul trimestru va fi ultimul de scădere, iar în trimestrul patru vom începe să ieşim pe o curbă uşor ascendentă“, a declarat Baltazar, la un post de televiziune.

Baltazar consideră că este posibil ca guvernatorul BNR să se şi înşele când anticipează evoluţiile economice, dar nu a exclus posibilitatea ca acesta să fi anticipat corect evoluţiile de la sfârşitul anului, privind o revenire a economiei.

„Guvernatorul s-ar putea să se fi înşelat acolo unde a spus că va fi creştere economică spre sfârşitul anului 2009, dar să aşteptăm să vedem ce se va întâmpla. Unii greşesc când spun că trebuie să punem la socolteală şi ultimul trimestru din 2008. Trebuie să fie două trimestre succesiv de scădere economică, iar atunci este recesiune. Scădere cu minus nu scădere de ritm a creşterii economice. Lumea trebuie să înţeleagă că Banca Naţională are responsabilitatea stabilităţii preţurilor şi a stabilităţii macroeconomice“, a spus Baltazar.

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a explicat că a existat o reacţie a Băncii Naţionale, dar nu a lui Mugur Isărescu.

„Guvernatorul este plecat din ţară la o întâlnire cu oficiali ai FMI. Chiar dacă ar fi fost în ţară, nu ieşea în public să polemizeze cu preşedintele.

Banca Naţională nu a făcut nici o prognoză pozitivă pentru primul semestru. Este cert că nu mai putem rezista recesiunii, pentru că vor fi două trimestre cu creştere negativă. Ne-ar putea salva până la sfârşitul anului cele 1,5-2 miliarde euro care să vină din agricultură şi să întărească PIB-ul. Mai este şi o speranţă în sectorul construcţiilor, cu cele două miliarde de euro alocate programului de investiţii în construcţii, la care s-ar adăuga şi fondurile europene. Fără acestea nu avem nici o şansă să terminăm anul pe creştere economică“, a spus Adrian Vasilescu.

▲ Partea cea mai dură a crizei nu a trecut, avertizează şeful FMI

Partea cea mai dură a crizei încă nu a trecut, a avertizat luni Dominique Strauss-Kahn (foto), directorul FMI.

„S-ar putea ca perioada cea mai dificilă a crizei economice globale să nu fi fost încă depăşită“, a declarat şeful FMI, aflat într-o vizită în Kazahstan, făcând apel la precauţie în politicile macroeconomice la nivel global.

În opinia lui Strauss-Khan, ideea pe care au vrut să o exprime miniştrii de Finanţe din G8 a fost că se întrevăd licăriri de speranţă în mersul economiei globale, dar şeful FMI nu s-a arătat gata să colaboreze pentru elaborarea unei strategii de retragere a pachetelor de sprijin.

Opinia lui Dominique Strauss-Kahn pare a fi împărtăşită şi de preşedintele Traian Băsescu care, prezent duminică la şedinţa de Guvern, avertiza că „optimismul manifestat de BNR după luna aprilie nu are acoperire în evoluţiile viitoare economice şi că vom avea scăderi ale Produsului Intern Brut şi în trimestrul doi, ceea ce înseamnă intrarea în recesiune, după toate normele“. În aceste condiţii, preşedintele a avertizat Guvernul României că „vom intra în recesiune, şi abia în trimestrul trei-patru ne vom reveni dacă vom reuşi să stopăm deprecierea economiei, ceea ce înseamnă venituri puţine în buget în raport cu estimările. Mă tem că va trebui să mai faceţi o rectificare negativă, undeva prin luna august, septembrie, când consideraţi că va trebuie să fie făcută“.

O părere similară o au şi analiştii de la ING, care au anunţat recent că şi-au revizuit în jos prognoza de contracţie a economiei româneşti în 2009, de la -3,5% la -7,1%. Ei estimează că economia va reveni pe teritoriu pozitiv abia în al treilea trimestru din 2010.