Recuperarea economiei mondiale a început, dar motorul rămâne SUA şi CHINA

Recuperarea economiei mondiale a început, însă sustenabilitatea acesteia depinde de creşterea exporturilor Statelor Unite şi a importurilor statelor din Asia, în special China, a declarat economistul-şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Olivier Blanchard. Produsul intern brut la nivel mondial ar putea să scadă sub valoarea înregistrată înainte de declanşarea crizei financiare, a adăugat el.

„Schimbarea nu va fi simplă. Criza a lăsat urme adânci, care vor afecta cererea şi oferta pentru mulţi ani“, a afirmat Blanchard.

Consumul din Statele Unite, reprezentând 70% din economia americană şi o parte importantă a cererii mondiale, nu va reveni rapid la nivelul de dinaintea crizei economice, întrucât populaţia se confruntă cu pierderi de mii de miliarde de dolari, ca urmare a declinului preţurilor locuinţelor şi al pieţelor de capital.

Criza financiară i-a făcut pe americani mai conştienţi de riscurile cu un grad redus de probabilitate, însă cu efecte devastatoare, consideră economistul-şef al FMI.

Astfel, consumatorii din SUA nu vor reveni la obiceiurile anterioare crizei privind cheltuielile, iar atât partenerii comerciali, cât şi Statele Unite, vor trebui să se adapteze. Ţările cu economii emergente din Asia, mai ales China, trebuie să joace un rol important în acest proces, a adăugat el.

„Din punctul de vedere al SUA, o scădere a surplusului de cont curent al Chinei ar putea contribui la creşterea cererii şi susţinerea recuperării economiei americane. Ar creşte importurile din Statele Unite, sprijinind astfel revenirea economiei mondiale“, a spus Blanchard.

Pentru ca autorităţile chineze să crească cererea internă, trebuie să ofere un sistem de asigurări sociale mai puternic şi să sprijine accesul populaţiei la credite, încurajând consumul, şi nu economisirea.

„Avansul importurilor Chinei şi aprecierea yuanului (moneda naţională chineză - n.r.) vor creşte exporturile nete ale Statelor Unite“, a adăugat oficialul Fondului.

FMI se aşteaptă la un declin de 1,4% al economiei mondiale în 2009, respectiv la o creştere economică de 2,5% în 2010. Fondul a modificat în iulie prognoza din aprilie, care indica scăderi de 1,3% în 2009 şi o creştere de 1,9% în 2010.

Pentru Uniunea Europeană, FMI estimează o contracţie economică de 4,7% în 2009 şi 0,1% anul următor.

Franţa şi Germania au ieşit din recesiune

Situaţia se pare că este mai bună în Europa de Vest, unde Germania şi Franţa au ieşit din recesiune cu o creştere a economiei de 0,3% în al doilea trimestru, în raport cu primele trei luni ale acestui an.

Avansul trimestrial al economiei a fost susţinut de creşterea consumului public şi privat şi a activităţii din construcţii şi comerţ, a anunţat Biroul Federal de Statistică, într-un raport preliminar privitor la evoluţia economică. În plus, scăderea importurilor a fost mai mare decât cea a exporturilor.

Produsul intern brut (PIB) a scăzut cu un ritm anual de 7,1% în al doilea trimestru, după ce, în perioada ianuarie-martie, s-a contractat cu 6,4%.

Şi economia Franţei a crescut cu 0,3% în trimestrul al doilea comparativ cu primele trei luni ale acestui an, ieşind din recesiune, spre surprinderea analiştilor şi a investitorilor, dar şi a guvernului de la Paris.

Creşterea surprinzătoare a PIB al Franţei a fost anunţată de ministrul Economiei, Christine Lagarde, la postul de radio RTL, confirmată ulterior de datele oficiale publicate de institutul de statistică INSEE.

„Datele sunt foarte surprinzătoare. După patru trimestre consecutive de scădere, Franţa iese în sfârşit din recesiune, iar creşterea economică redevine pozitivă, la 0,3%“, a declarat Lagarde înainte de publicarea datelor INSEE.

Principalii factori care au susţinut creşterea economiei franceze în trimestrul al doilea sunt consumul, atât în sectorul public, cât şi consumul populaţiei, investiţiile publice şi exporturile.

Şi Japonia pare să fie pe drumul cel bun

Şi economia Japoniei pare să dea semne de redresare, deoarece a înregistrat, în trimestrul al doilea, o creştere economică de 0,9% faţă de primele trei luni ale anului, ieşind din cea mai severă recesiune de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, după 5 trimestre de scădere a PIB.

În termeni anuali, economia niponă, a doua la nivel mondial, a crescut în trimestrul al doilea cu 3,7%.

Creşterea economică ar putea continua în Japonia în următoarele trimestre, datorită creşterii producţiei companiilor, stimulată de cererea la export şi de măsurile de stimulare a economiei implementate de guvernele din întreaga lume.

Totuşi, economiştii au îndemnat la prudenţă, subliniind că o mare parte dintre măsurile „anticriză“ din cele mai mari economii ale lumii vor expira în următoarele luni, afectând probabil cererea pentru exporturile Japoniei.

Totodată, situaţia dificilă de pe piaţa de muncă va continua să afecteze cererea internă şi cheltuielile de consum ale populaţiei, în special după ce guvernul va înceta să acorde subvenţii pentru achiziţia de autoturisme şi electrocasnice.

Creşterea economică de 0,9% înregistrată în Japonia în perioada aprilie-iunie se plasează sub estimările analiştilor, care anticipau un avans de 1% al PIB.

Speranţe şi pentru ţările din Europa de Est

Analiştii susţin că şi ţările din Europa de Est par pregătite să iasă din recesiune în a doua jumătate a anului, odată cu redresarea pieţelor de export din Europa de Vest, însă se vor confrunta în continuare cu dificultăţi, cea mai mare problemă a României fiind gestionarea deficitului bugetar.

„Economiile central-est europene urmează încet redresarea semnalată în Europa de Vest, însă unele dintre aceste state se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte relansarea economică. (...) Economia României s-a contractat cu 1,2% în trimestrul al doilea, faţă de primele trei luni ale anului, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire faţă de scăderea de 4,6% a PIB din primul trimestru, însă Bucureştiul se confruntă cu constrângeri uriaşe de ordin bugetar“, potrivit „Deutsche Welle“.

Totodată, „The Wall Street Journal“ (WSJ) aminteşte de acordurile de finanţare externă încheiate de România, Ungaria şi Letonia cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), respectiv de condiţiile privind indicatorii macroeconomici stipulate în aceste înţelegeri.

„Ungaria, Letonia şi România au o povară suplimentară, şi anume îndeplinirea ţintelor bugetare stabilite de FMI“, scrie WSJ.

Astfel, deşi ţările din centrul şi estul Europei ar putea beneficia de sprijin în direcţia relansării economice odată cu redresarea statelor dezvoltate din Vest, principalele pieţe de export pentru economiile emergente, ieşirea din recesiune va fi un proces lent, anevoios, în principal din cauza efectelor recesiunii asupra bugetelor.

Scăderea veniturilor din taxe şi impozite la bugetul de stat, determinată de frânarea activităţii economice şi creşterea şomajului, a forţat guvernele din regiune să impună măsuri de austeritate, care au condus, ulterior, la reducerea cererii interne.

România a convenit, în luna martie, termenii unui acord pentru un pachet de finanţare externă de 20 de miliarde de euro de la FMI, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi Banca European pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Scădere de peste 8% în cazul României

Situaţia este mai dificilă în cazul României, unde Fondul Monetar Internaţional (FMI) prognozează o scădere economică de 8-8,5% în 2009, dublu faţă de estimarea anterioară, din luna martie, de 4,1%.

FMI estimează acum că inflaţia din acest an se va plasa la 4,3%, sub punctul central de 4,5%, avut în vedere la momentul negocierii acordului stand-by, în luna martie.

„În acest moment, vedem o inflaţie în scădere, respectiv aproximativ 4,3% din PIB“, a declarat Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti.

Inflaţia a urcat cu 0,2% în iunie, faţă de mai, în contextul majorării preţurilor la mărfurile nealimentare şi servicii şi a unei reduceri uşoare a celor la alimente, în timp ce rata anuală a coborât comparativ cu luna anterioară, de la 5,95% la 5,86%.

Ungaria va rămâne în recesiune şi în 2010

Economia Ungariei va rămâne în recesiune şi în 2010, chiar dacă aceasta se va reduce de la 6,5% în 2009 la 0,5% anul următor, a estimat Consiliul Bugetar ungar.

Totodată, autorităţile se aşteaptă la o stagnare a salariului real în sectorul privat, un avans moderat al şomajului şi scăderea ajustată a consumului. Ungaria ar putea înregistra excedent comercial în 2010, consideră specialiştii instituţiei.

Recesiunea din 2009 şi 2010 va fi urmată, potrivit prognozei Consiliului, de creştere economică de 3,3-3,4% în 2011 şi 2012.

Preşedintele Consiliul Bugetar, György Kopits, se aşteaptă ca reglementările adoptate de Guvern în domeniul fiscalităţii, precum majorarea TVA, să contribuie cu un punct procentual la produsul intern brut.