Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Analiză Rolul presei tradiționale, sub anestezia pandemiei

Rolul presei tradiționale, sub anestezia pandemiei

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Analiză
Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 18 Oct, 2020

2020 este anul pe care istoria îl va reține ca pe unul al marilor încercări și al marilor drame. Confruntată cu o pandemie pe care n-a anticipat-o și pe care nu știe cum s-o gestioneze, lumea întreagă s-a văzut într-un impas de nesurmontat, copleșită și fără soluții - sisteme sanitare sub presiune sau chiar prăbușite, economii ­devastate de tot felul de probleme, societăți bulversate și obosite, o educație instituționalizată din ce în ce mai precară și o presă al cărei rol clasic, acela de ­informare, a fost de multe ori anihilat. Căci epidemia extinsă a fost dublată de poate cel mai grav fenomen cu care s-au confruntat vreodată media tradiționale - supraabundența informațională, neverificată, din mediul on-line, ce a generat un masiv val de dezinformare.

Noul coronavirus, o necunoscută atât pentru lumea medicală, cât și pentru publicul larg, a fost declan­șatorul situației în care se găsește astăzi presa din întreaga lume. A fost catalizatorul care a întreținut, zi de zi, ceea ce numim generic infodemie - adică supraabundența de informații, indiferent de sursă, dar mai ales de veridicitatea lor. Pe fondul unei tot mai pronunțate lipse de încredere în autoritate, sesizabilă la nivel mondial, indiferent dacă vorbim de autoritate politică, administrativă, sanitară sau mediatică, a fost posibilă rostogolirea bulgărelui dezinformării, ținând sus, pe agenda zilei, teorii conspiraționiste, alimentând credința că virusul nu există. În fața unei asemenea avalanșe, în care autoritatea nu a mai avut credibilitate, și presa s-a decredibilizat. Într-un interviu acordat TVR Internațional, conf. univ. dr. Mihaela-Alexandra Tudor, director adjunct al Centrului de Cercetare, Comunicare, Resurse Umane și Intervenția Socială de la Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier, explica această pierdere a credibilității prin apariția unor voci care au căpătat notorietate publică, legitimate de audiența pe care o câștigă prin intermediul noilor media: „Autoritatea s-a «uberizat», adică s-a dezinstituţionalizat. Autoritate pot face astăzi influencerii, instagramerii, bloggerii, perso­nalități construite prin noile media, care devin legitime și surse de credibilitate pe fondul acesta, dramatic pentru societatea noastră actuală confruntată cu o criză pandemică, unde vocea, înainte considerată «rațională» a insti­tuțiilor, nu se mai aude”.

Proiectate în spațiul fără opreliști al internetului, un mediu fără repere clare și, mai ales, fără ghidaje, aceste „voci” s-au erijat în adevărate substitute ale media tradiționale. Fără grija de a filtra informațiile, de a le verifica și de a le transmite într-o formă neutră către public, aceste „autorități” informale au putut foarte ușor manipula consumatorul de informație. Și în media clasice au existat numeroase derapaje, cu efecte la fel de perverse pentru public, iar aici cazul buletinelor de știri ale multor televiziuni din România, care au amplificat sentimentul de panică în rândul populației, este unul relevant. „Rămâne la latitudinea cititorului - asta e marea problemă. Dacă cititorul este inițiat, poate așeza lucrurile pe scara axiologică firească. Dacă, însă, este neinițiat, poate fi extrem de ușor manipulat. Perioada asta nenorocită prin care trecem ne-a arătat și care sunt derapajele care se pot face în media și cu ce consecințe sociale uriașe. De fapt, a fost un revelator pentru starea mass-media la ora asta. Fake-news au fost mai numeroase decât știrile adevărate și decât știrile necesare”, a subliniat prof. univ. dr. Daniel Condurache, de la Specializarea Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, într-un interviu recent la Radio TRINITAS.

Potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie al IRES, publicat în luna mai a acestui an, „jumătate din români cred că statul a ascuns informații importante în această criză și același procent cred că statul și presa au avut o înțelegere pentru a trunchia, denatura sau limita informații cu privire la COVID-19”. Acest procent arată clar gradul de neîncredere în autoritate al românilor, dar și apetența crescută pentru teorii ale conspirației.

Educația în sens larg, dar și educația media, esențiale pentru viitor 

În acest vârtej al lumii digitale, în care publicul este gata să creadă orice citește, vede sau aude, soluția pe termen lung nu poate fi alta decât educația. Educație în sens larg, având în vedere procentul analfabetismului funcțional înregistrat în rândul elevilor români (44%, conform testelor PISA din 2018), dar mai ales educație media, încă de la vârste fragede.

Rolul școlilor de jurnalism ar trebui, de asemenea, reconsiderat, tocmai din necesitatea de a forma profesioniști care să ajute la recredibilizarea breslei și la întărirea rolului presei în societate.

Pandemia pune din nou lupa pe presa tradițională

Toată această perioadă tulbure, în care media a fost preocupată, ca niciodată în istorie, de un singur subiect - pandemia -, a întors, totuși, din nou, atenția asupra surselor de informare credibile. Raportul Digital News 2020, realizat de Institutul Reuters și Universitatea Oxford, arată o ușoară creștere a încrederii populației în presă, ceea ce demonstrează că, totuși, rolul acesteia rămâne unul fundamental pentru echilibru și pentru buna funcționare a societății. „Încrederea în mass-media crește timid în 2020, față de 2019, România fiind pe locul 19, din 40 de piețe de media, cu 38% din audiențele digitale care declară că au încredere în presă, în general. (...) Cu toate acestea, peste jumătate din audiențele digitale (54%) consideră că principala sursă de informații false sau înșelătoare poate fi identificată în zona Guvernului, a politicienilor și a partidelor politice din țară”, se arată în raport.

Presa, indiferent de mediul de difuzare, trebuie să rămână o constantă a vieții publice, un filtru necesar care să pună oglinda pe toate fațetele realității, astfel încât publicul să-și poată forma singur o părere asupra acesteia.

Și „Lumina de Duminică”, săptămânalul Patriarhiei Române, care anul acesta a împlinit 15 ani de la apariția primei ediții, și-a asumat, încă de la înființare, rolul de a-și servi cu discernământ și onestitate publicul, în ciuda perioadelor dificile pe care noi, cu toții, ca societate, le-am traversat.

Înființat la Iași și lansat pe 16 octombrie 2005, săptămânalul „Lumina de Duminică” completează linia editorială a „Ziarului Lumina”, având un conținut editorial axat pe cele mai importante teme de dezbatere. În primul an de apariție, publicația a avut caracter regional, pentru ca din aprilie 2006 să devină publicație națională. Din 27 octombrie 2007, „Lumina de Duminică” este parte integrantă a Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române.

Astăzi, atât „Ziarul Lumina”, cât și săptămânalul „Lumina de Duminică” se numără printre puținele publicații românești care au reușit, cu mari eforturi, să susțină și ediții tipărite, pentru a putea ajunge și la publicul din mediul rural, acolo unde accesul la internet e încă dificil. Conform rapoartelor Biroului Român de Audit al Tirajelor (BRAT), săptămânalul „Lumina de Duminică“ este auditat cu un tiraj mediu de 23.000 de exemplare pe ediție.

Citeşte mai multe despre:   coronavirus  -   pandemie  -   online  -   fake news