„România ar putea asigura securitatea alimentară a 80 de milioane de consumatori“

De aproape patru luni, ecranele televizoarelor sunt invadate de ştiri despre inevitabila criză economică care loveşte, rând pe rând, toate sectoarele economiei româneşti. Toţi specialiştii sunt de părere că în ajutorul domeniilor grav afectate, cum sunt cel bancar şi cel industrial, pot veni alte sectoare cu rol de echilibrare şi redresare a economiei. Din suita „soluţiilor salvatoare“, pe primul loc se situează Agricultura, care, în teorie cel puţin, lasă loc stării de „mai bine“. Iar dacă Agricultura pare să fie „antidotul“ crizei româneşti, realitatea este că acest antidot va funcţiona numai dacă guvernanţii vor gândi un plan de măsuri precise, concrete şi aplicabile imediat.

Efectele crizei economice internaţionale se resimt şi în România. Numărul şomerilor creşte, întreprinderi mari şi mici anunţă disponibilizări masive, cursul valutar fluctuează la valori cu care încă nu reuşim să ne acomodăm, sistemul de creditare este blocat, ca şi piaţa imobiliară, iar analiştii economici se pronunţă cu mare prudenţă asupra unui apropiat sau îndepărtat final al crizei.

„Tergiversarea deciziilor politice referitoare la adoptarea unui program economico-social anticriză duce România într-o situaţie nu prea confortabilă. De aceea, este necesar un consens politic minimal, ca în Statele Unite, pentru adoptarea de urgenţă a unui astfel de program. Spre deosebire, însă, de americani, care se plâng că ei nu pot investi în infrastructura rutieră, de cale ferată, aeriană, navală, la noi... să fie primit! Avem de investit masiv măcar 25-30 de ani, poate chiar mai mult, în toate aceste domenii structurale“, a declarat inginerul Neculai Apostol, fondatorul Grupului de firme Kosarom, fost senator.

Primele ţări care vor ieşi din criză: Germania şi SUA

Zilnic, ne parvin informaţii, pe diverse canale de comunicare, despre fenomenul de adâncire a crizei; nimeni nu ne poate lămuri, însă, care este, concret, starea în care se află, în prezent, economia românească. Mai precis, unde ne situăm, cât de grave sunt efectele, ce probleme se produc pe plan social, câte firme au dat faliment, în ce zonă a economicului nu mai există cerere.

„Nici nu poate să ne lămurească nimeni, pentru că noi va trebui, în primul rând, să facem o evaluare a economiei, pe domenii de activitate. Şi acest lucru trebuie făcut de administraţiile publice judeţene şi primăriile locale. E foarte puţin probabil să poţi face o astfel de evaluare de la nivel de Guvern, de ministere sau de la Palatul Parlamentului. Numai după aceea poţi face un program anticriză, punctual, pe problemele găsite. Germania, de exemplu, a făcut rapid o evaluare a economiei şi finanţează, prin credite cu dobândă foarte mică, inclusiv cu sume guvernamentale cu titlu de gratuitate, pe cei care menţin şi creează locuri de muncă şi care investesc, chiar şi în afara ţării. Sunt companii care vin şi dau obiective economice „la cheie“, cu finanţarea Guvernului Germaniei; ei fac contracte cu noi, pe cinci ani, cu o dobândă de 2,5%. Asta ca să aveţi o imagine despre cât de repede s-au adaptat nemţii noilor condiţii. Este ţara care s-a adaptat cel mai rapid, mai rapid chiar şi decât SUA. De altfel, se preconizează că primele ţări care vor ieşi din criză sunt Germania şi SUA“, a subliniat inginerul Apostol.

Acelaşi sistem rapid de măsuri a fost implementat şi în Rusia, unde statul acordă întreprinzătorilor finanţare de 90%, aceştia având o cotă de participare proprie de doar 10%. Măsura a atras foarte mult investitorii germani. În ceea ce priveşte Agricultura, Guvernul de la Moscova şi-a propus ca până în 2012 să obţină independenţa alimentară, în condiţiile în care, în prezent, exportă cereale de 11 miliarde de euro anual.

Măsuri de aplicat în Agricultură

Investiţia în infrastructură, generatoare de locuri de muncă, reprezintă, cu siguranţă, una dintre soluţiile de urmat, pe care, se pare, o are în vedere şi Guvernul României.

O altă soluţie, cu încă un şi mai ridicat potenţial, este în momentul de faţă Agricultura, un domeniu despre care întotdeauna se discută mult, dar în care investiţiile sunt infime.

Inginerul Neculai Apostol, un specialist în acest domeniu, crede că o măsură anticriză cu rezultat garantat ar fi şi investiţiile în infrastructura rurală, care ar permite, pe lângă modernizarea căilor de acces (drumuri judeţene şi comunale), şi racordarea la utilităţi, respectiv alimentările cu apă, energie, gaze şi sisteme de canalizare.

Potrivit inginerului Apostol, o activitate performantă şi eficientă în Agricultură ar determina o participare mai consistentă la formarea Produsului Intern Brut (PIB) şi, implicit, la creşterea bugetului naţional, în valoare absolută. De asemenea, ar echilibra balanţa comercială, având în vedere că ţara noastră are importuri de produse agroalimentare în valoare de 3 miliarde de euro pe an şi nu exportă decât produse în valoare de 600-700 milioane de euro. „România are un potenţial agricol care ar asigura securitatea alimentară unui volum de 80 de milioane de consumatori, chiar 100 de milioane, în condiţiile în care s-ar practica o agricultură la nivelul de performanţă atins de ţările din vestul Europei. În prezent, noi importăm 70-80% din necesarul de carne de porc, 35% din necesarul de carne de pasăre, nu mai vorbim de legume-fructe“, a precizat Neculai Apostol.

România şi Bulgaria primesc doar 25% din nivelul subvenţiilor din ţările vestice

Totuşi, rezolvarea problemelor din Agricultură şi asigurarea unei prosperităţi în acest domeniu nu poate fi făcută decât prin implementarea unui program integrat, structurat pe o perioadă mai lungă de timp, în care investiţiile să fie făcute masiv, iar susţinerea financiară din partea statului să fie judicioasă şi constantă. „Ar trebui definit şi implementat un Program Naţional pentru Agricultură, pentru următorii 20 de ani, un program complex, cu susţinere financiară prin creditare de la Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cu fonduri structurale ale UE şi, bineînţeles, cu importante alocaţii guvernamentale. Acest Program trebuie să fie structurat de experţi şi specialişti, români şi străini, cu o consultare permanentă a asociaţiilor profesionale din Agricultură, cu aportul şi concursul autorităţilor ştiinţifice din învăţământul şi cercetarea de specialitate. Din planul anticriză trebuie să nu lipsească scoaterea la suprafaţă a economiei subterane, care afectează grav bugetul de stat, dar şi climatul concurenţial loial“, a adăugat specialistul.

Acesta a mai precizat că factorul politic va trebui să iniţieze, să susţină şi să dezvolte presiuni mult mai mari la Bruxelles, pentru a obţine o creştere a nivelului subvenţiilor europene acordate Agriculturii.

În prezent, România şi Bulgaria primesc doar 25% din nivelul subvenţiilor primite de ţările vestice, ţări care au primit zeci de ani diverse forme de sprijin, dar cu care ne aflăm în competiţie directă, pe piaţa unică europeană, deşi nivelul decalajelor concurenţiale este evident. „Cred că UE trebuie să se implice mult mai decis şi mai echilibrat într-o dezvoltare mult mai armonioasă a spaţiului comunitar, pentru a nu transforma ţările central şi est-europene doar într-o simplă piaţă de desfacere şi consum, fie şi pentru că şi aceste pieţe nu pot înghiţi la nesfârşit produse şi servicii, ca timp şi volum“, a mai spus Neculai Apostol.

O altă problemă ce reclamă o rezolvare imediată şi care ar aduce o deblocare în sistemul agricol o reprezintă Carta funciară. „În condiţiile în care intabularea costă mai mult decât valoarea de piaţă a pământului, mulţi proprietari renunţă la întocmirea Cartei funciare. Prin realizarea Cartei funciare deblocăm piaţa funciară, iniţiind procesul de comasare a terenurilor“, a explicat inginerul Apostol.

S-a vorbit despre Agricultură ca despre o soluţie de a ieşi din criză, însă la capitolul alocări bugetare nu s-a ţinut cont de acest lucru. „Pentru a putea participa inclusiv la cofinanţarea programelor europene, Agricultura ar trebui să primească măcar 5% din PIB, iar acum, pentru 2009, nu este alocat de 1,38% din PIB. Un procent infim, iar noi vorbim de faptul că vrem să relansăm Agricultura...“, a explicat inginerul Apostol.

Unităţile economice din Agricultură, în aşteptarea programului anticriză

În momentul de faţă, unităţile economice din Agricultură realizate prin intermediul programelor guvernamentale („Fermierul“), cuplate cu programul european SAPARD, au de suferit în finalizarea acestor proiecte. „Chiar în momentul în care urmau să primească ultima tranşă de la SAPARD, pentru a pune în funcţiune capacităţile de producţie, în lipsa unui credit agricol disponibil pentru susţinerea desfăşurării activităţilor, întreprinzătorii din Agricultură s-au văzut decapitalizaţi, în incapacitate de a contracta credite de producţie, pentru că fără un program naţional clar pentru susţinerea Agriculturii, băncile vor fi întotdeauna suspicioase, reticente şi prudente“, a spus Neculai Apostol.

În plus, mulţi dintre producătorii din Agricultură se confruntă cu pierderi substanţiale, ca urmare a rambursării unor credite la un nivel al monedei euro ce a depăşit de mult pragul psihologic de 4 lei. Este şi cazul Grupului de firme Kosarom, care nu va demara nici un fel de investiţii, până ce Guvernul nu va face public mult aşteptatul program anticriză.