Rute alternative între Moldova și Muntenia, o urgență națională

Lipsa unor legături rutiere alternative între București și Moldova, dar și starea proastă în care a ajuns infrastructura feroviară au făcut ca în ultimii ani singurul drum important existent, drumul european E85, să se supraaglomereze și să capete tristul renume de „șosea a morții”. Asociațiile civice din Moldova au atras în nenumărate rânduri atenția asupra situației dezastruoase în care se face transportul de călători și de mărfuri pe acest drum. Guvernul a promis finanțarea Autostrăzii A8, dar procedurile sunt tergiversate, iar pentru Autostrada A7, procedurile au fost demarate în 2016, abandonate o vreme, apoi reluate la începutul acestui an.

Potrivit statisticilor Poli­ției Rutiere, drumul european E 85 (sau DN2), ce face legătura între orașele din Moldova, în special cele din nordul regiunii, și capitala țării, este unul dintre cele mai tranzitate, dar, totodată, aflat și într-un nedorit top al drumurilor pe care se petrec zilnic cele mai multe accidente rutiere soldate cu victime și pierderi de vieți omenești. Această șosea face parte din rețeaua de drumuri europene care leagă nordul Europei de sudul acesteia, iar un sfert din lungimea sa (aproape 500 de kilometri) trece prin România. Raportat la numărul de kilometri, E 85 este cea mai periculoasă șosea din țara noastră, așa cum reiese din rapoartele poliției. Sectorul cel mai afectat din punctul de vedere al siguranței rutiere este ramura E 583, care leagă orașul Iași de E 85. Pe acest segment de drum, dramele provocate de accidente sunt aproape la ordinea zilei. Nu mai departe de începutul lunii octombrie, în zona localității Bălțați, din apropiere de Iași, s-a produs un cumplit accident, în urma căruia patru persoane și-au pierdut pe loc viața, iar alte două au fost rănite.

Ce cauze stau la baza acestei situații alarmante? Analiza cronologică a modului în care se efectuează transporturile în România arată că în ultimele decenii, din cauza stării infrastructurii feroviare, tot mai precară de la un an la altul, atât transportul de persoane, cât și cel de călători s-au mutat pe infrastructura rutieră. E 85 fiind unicul drum de legătură între Moldova și Muntenia, nu e greu de înțeles că a devenit foarte aglomerat, suportând cu dificultate actualele valori de trafic. Potrivit unui raport al Ministerului Transporturilor din septembrie 2018, „consecința migrării masive a clienților căii ferate către transportul rutier constă în suprasolicitarea excesivă a rețelei rutiere, cu efecte privind creșterea frecven­ței de apariție a blocajelor de trafic, reducerea vitezelor de deplasare, creșterea masivă a accidentelor rutiere”.

O altă cauză este lipsa unor alternative rutiere directe care să lege Moldova de restul țării. Asocia­țiile civice din Moldova militează deja de ani buni pentru con­struirea autostrăzilor A8 (Iași - Târgu Mu­reș) și A7 (Bu­zău - Suceava), care să scoată regiu­nea din izolare. Fiind proiecte majore de infrastructură, acestea înaintează într-un ritm mult prea lent, fie din cauza procedurilor legislative greoaie, fie din lipsa consensului în privința moda­lităților de finanțare. „Orașe mari sau județe întregi, precum Galațiul sau Botoșaniul, sunt condamnate la izolare și declin accelerat, pentru că nu-și pot conecta motoarele economice la cele ale regiunii. Și n-o pot face pentru că nu există cone­xiuni de transport adecvate”, susțin reprezentanții Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei.

Nu în ultimul rând, una dintre cauzele evidente este și faptul că E 85 are doar o bandă şi jumătate pe sens, situație care a dus ani la rând la producerea de accidente grave, din cauza depășirilor simultane pe ambele sensuri. De curând, autoritățile au propus soluția benzilor alternative, pe un tronson de 12 kilometri, pentru cei care tranzitează această șosea, pentru a reduce numărul accidentelor. Soluția nu s-a dovedit însă viabilă, ci, dimpotrivă, a sporit riscurile. Șoferii fac depășiri periculoase pe linia dublă, iar cozile de mașini se întind pe kilometri întregi.

O altă problemă care înrău­tățește și mai mult situația, mai ales pe tronsonul E 583, este aglomerația tot mai mare, în special în interiorul orășelelor pe care drumul le tranzitează, orașe care nu dispun de șosele de centură. Astfel, creșterea valorilor de trafic pe E 583 a provocat, în ultimul an, nu doar accidente grave, ci și cozi de kilometri la ieșirea din municipiul Iași, la intrarea în localitatea Podu Iloaiei, dar și în apropierea orașului Târgu Frumos. Recordul de stat în coloană s-a înregistrat la începutul lunii octombrie, când, într-una din zile, coada de autovechicule s-a întins pe o distanță de aproape 30 de kilometri, începând de la ieșirea din Iași. Această stare de fapt confirmă temerile ieșenilor că în curând acest tronson de drum va deveni a doua Vale a Prahovei.

Cele mai multe accidente din Europa

Situația de pe E 85 nu este singulară. La nivel național, există cel puțin șapte drumuri considerate foarte nesigure, pe primul loc plasându-se deja bine cunoscutul DN1. Într-un document al Comisiei Europene, publicat în aprilie 2018, se arată că în România numărul accidentelor mortale este de 98 de cazuri la un milion de locuitori, ceea ce reprezintă dublul mediei Uniunii Europene (49 cazuri) și situează țara noastră pe primul loc în Europa. 

Datele Poliției Rutiere pentru anul 2018 arată că numărul accidentelor produse pe șoselele din România a fost de 29.220, dintre care 8.519 au fost accidente grave soldate cu 1.862 de morți, 8.089 răniți grav și 3.409 răniți ușor. În fața acestor cifre îngrijorătoare, guvernele care s-au succedat până acum s-au străduit să respecte Strategia Națională pentru Sigu­ranță Rutieră pentru perioada 2016-2020, prin care statul s-a angajat să crească nivelul siguranței rutiere și să reducă la jumătate numărul de decese din accidente rutiere până în anul 2020 față de anul 2010. Însă măsuri concrete încă nu au apărut. Deloc întâmplător, rezultatele unui sondaj Ipsos, realizat în mai multe țări europene, arată că românii sunt cetățenii cei mai nemulțumiți de infrastructura țării lor. Astfel, dacă la nivel global aproximativ o treime dintre respondenţi se declară nesatisfăcuți în legătură cu infrastructura țării lor, 76% dintre români spun că sunt foarte nemulţumiți sau destul de ne­mulțumiți de infrastructura autohtonă.