Tendințele pieței muncii din România, sub spectrul pandemiei

S-a încheiat deja, în luna februarie, un an de când pandemia de COVID-19 a anchilozat economiile lumii, punându-le frână după frână, bulversând piața muncii de pe întreg globul. Previziunile legate de tot mai uzitata sintagmă „noua normalitate” se vor afla, potrivit specialiștilor în resurse umane, într-o legătură din ce în ce mai strânsă cu viziunea asupra muncii. Din acest punct de vedere, tendințele principale, pentru anii ce vin, vor fi telemunca și flexibilitatea.

Potrivit unui sondaj realizat în ianuarie de platforma de recrutare BestJobs, 64% din angajaţii res­pondenți au declarat că și-ar dori să continue şi după ce va trece pandemia să lucreze o parte din timp de acasă. De asemenea, dacă ar putea să-şi aleagă programul, 23% din aceştia ar alege să lucreze de la distanță cel puțin o zi-două pe săptămână, în timp ce aproape 12% ar vrea să meargă la birou doar patru zile pe lună. Totuşi, 56% dintre angajaţii care au răspuns sondajului BestJobs au recunoscut faptul că le lipseşte interacţiunea zilnică cu colegii, iar 52% au declarat că ajung să aloce mai mult de opt ore pe zi activităţii profesionale, astfel că este complicat să delimiteze viaţa profesională de cea personală (43%), mai ales că sunt adesea întrerupţi de copii, animale de companie sau au probleme cu conexiunea la internet (39%).

Raportul HR Barometru, realizat în perioada 27 ianuarie - 1 februarie 2021 de PwC România, o reţea de firme ce oferă servicii în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri, relevă concluzii asemănătoare în ceea ce privește telemunca. Astfel, 43% dintre companiile respondente la HR Barometru au arătat că vor aplica telemunca pe termen lung, 52% încă analizează această perspectivă şi doar 5% nu iau în calcul permanentizarea telemuncii sau declară că aceasta nu este relevantă pentru activitatea lor. Pe de altă parte, majoritatea specialiștilor în resurse umane și recrutare de forță de muncă previzionează că 2021 este anul în care cele mai importante abilități de care angajatorii vor ține cont atunci când caută un angajat vor fi „adaptabilitatea, capacitatea de a învăța foarte repede, creativitatea și inovarea în rezolvarea problemelor, gândirea critică, dar și competențe de tipul data analytics”.

„Pe fondul incertitudinii create de pandemie, piaţa forţei de muncă a cunoscut un uşor îngheţ anul trecut. Angajaţii au preferat stabilitatea şi siguranţa, iar angajatorii au recrutat mai puţin decât în anii anteriori sau chiar deloc. După o perioadă de expectativă, pe măsură ce munca de la distanţă s-a dovedit funcţională în multe sectoare, companiile au început să regândească relaţiile de muncă, având în prim plan flexibilitatea şi mobilitatea. Angajatorii au înţeles că schimbările din ultimul an nu sunt conjuncturale şi că trebuie să îşi adapteze modelele de business acestor tendinţe. Ne aflăm, deci, în pragul unui proces de transformare care va avea loc pe termen lung, iar faptul că multe companii au inclus în bugetele pentru 2021 creşteri salariale arată că atât angajatorii, cât şi angajaţii se obişnuiesc treptat cu noua normalitate”, a declarat Ionuţ Simion, country managing partner, PwC România, citat de Agerpres.

Dincolo de cifrele care conturează anumite tendințe, valabile în general pentru domeniile în care telemunca nu poate fi o soluție de avarie, ci una funcțională, cu un bun randament, stau datele comunicate de Institutul Național de Statistică (INS) şi care radiografiază situația actuală din piața muncii sub raportul cerere-ofertă. Cifrele INS arată că în ultimul semestru al anului 2020 numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 11.500 față de același semestru al anului 2019, ajungând la 35.600. Cele mai multe locuri de muncă neocupate s-au regăsit, în această perioadă, în domenii precum sănătate și asistență socială (5.300), lucru de înțeles în contextul crizei sanitare, dar și în administraţia publică (5.100) și în învățământ (900), domenii finanțate exclusiv de la bugetul de stat. Disponibilitatea cea mai scăzută în privinţa locurilor de muncă s-a înregistrat în sectorul HoReCa, cel mai greu încercat ca urmare a restricțiilor generate de pandemie.

În ceea ce privește rata șomajului, ultimele date ale Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) arată că în decembrie 2020 aceasta era de 3,38%, persoanele fără studii şi cele cu nivel de instruire primar având o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional. Astfel, şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezentau 27,11%, iar cei cu studii universitare, 6,23%. Cele mai afectate categorii de vârstă erau cele cuprinse între 30 și 49 de ani, respectiv 131.576 de persoane, din totalul de 296.051 de șomeri înregistrați de ANOFM în luna decembrie 2020.

Un sondaj realizat de Undelucram.ro, cea mai mare comunitate online a angajaţilor din România, desfăşurat în noiembrie şi decembrie 2020, arată că, în ciuda contextului epidemiologic nefavorabil, în jur de 80% dintre angajaţii români care vor să plece în altă țară își doresc salarii mai bune, un sistem sanitar mai dezvoltat (78%) şi un sistem de educaţie mai bun (70%). 

Sectoare afectate

Chiar dacă analizele legate de piața muncii pentru 2021 sunau destul de alarmist la sfârșitul anului trecut, specialiștii apreciază că economiile locale au găsit resurse din interior cu care au putut să facă față aproape ne­sperat de bine situației. „Până în prezent, o combinație de acțiuni, trăsături sociale moștenite și reziliența forței de muncă au ajutat țările din Europa de Est să gestioneze cu succes criza”, se arată în raportul Inovantage, intitulat „Reading the workforce DNA of ­Eastern Europe, Middle East and North Africa” şi realizat de Adecco, lider mondial în furnizarea de resurse umane, citat de wall-street.ro

România se numără printe țările din Europa de Est care au reușit să-și mențină echilibrul economic, ajutată de schema de ajutor de stat pentru șomaj tehnic fără prea multe restricții, dar și de o serie de trăsături specifice, printre care „o bună mobilitate socială, o diferență mică în ceea ce privește remunerarea dintre femei și bărbați și o populație educată, cu abilități vocaționale și tehnice fiabile”, care „au făcut ca piața locală a forței de muncă să fie flexibilă anul acesta. Șomajul nu a explodat, iar angajații care și-au pierdut locurile de muncă au găsit alternative temporare pentru a-și asigura traiul”, după cum a explicat pentru wall-street.ro Florin Godean, Cluster Manager Adecco România și Ungaria.

Principala problemă cu care, însă, se va confrunta economia românească în 2021 și căreia va trebui să-i găsească soluții viabile o reprezintă domeniile grav afectate de pandemie, precum HoReCa, educația, artele și divertismentul.