Din 1 aprilie 1919, România a trecut la calendarul gregorian sau calendarul pe stil nou, adoptat prin Decretul-lege din 5 martie 1919. Astfel ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.
100 de ani de la introducerea Bacalaureatului în România
În 1925, dr. Constantin Angelescu, ministrul cultelor şi instrucțiunii publice, introducea Bacalaureatul în România, cu susţinerea de examene la trei materii: limba română, limba franceză şi o materie în funcţie de profilul liceului. În data de 7 martie 1925, Ministerul Justiţiei modifica Legea asupra învăţământului secundar şi superior, prin introducerea examenului de Bacalaureat, iar actul normativ era publicat în „Monitorul Oficial” (MO) chiar a doua zi.
„La 8 martie 1925, s-a publicat Legea de modificare a unor articole din Legea învăţământului secundar şi superior, fiind introdus examenul de Bacalaureat ca examen de sfârşit de liceu. (…) La 11 aprilie 1925, dr. C. Angelescu a semnat un Regulament de aplicare a legii. (…) Examenul cuprindea trei probe: proba I limba română, proba a II-a limba franceză şi proba a III-a în funcţie de profilul liceului”, a precizat dr. Anca Elena Pororo, directorul Arhivelor Naţionale Buzău, citată de Agerpres. Pentru elevii de la secţia real, a treia probă era matematica. Susţinerea Bacalaureatului nu era gratuită, se plătea - „800 de lei”, iar „candidaţii săraci vor putea cere scutirea de taxă”, se arăta în documentul legislativ publicat în MO.
De profesie chirurg, dr. Constantin Angelescu (1869-1948) a fost politician, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române şi reformator al școlii românești în perioada interbelică.