Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica 139 de ani de la inaugurarea rutei Orient-Express Paris-Varna

139 de ani de la inaugurarea rutei Orient-Express Paris-Varna

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 04 Oct, 2022

La 4 octombrie 1883, trenul Orient-Express avea să parcurgă pentru prima dată ruta Paris - Varna (Bulgaria). Acest mijloc de transport a devenit faimos mai ales după publicarea celebrului roman polițist „Crima din Orient-Express” al Agathei Christie, dar a fost și asociat cu luxul și opulența, fiind destinat mai ales călătorilor bogați. Această linie feroviară de lungă distanță a fost creată de Com­pagnie Internationale des Wagons-Lits (Compania Internațională de Vagoane de Dormit) după modelul existent în Statele Unite. Scopul era acela de a uni Parisul de Istanbul, prin Nancy - Strasbourg - München - Viena - Budapesta - Szeged - Jimbolia - Timi­șoara - Caransebeș - Vârciorova - Craiova - Piatra Olt - Pitești - București - Giurgiu - Smârda (2.627 km). Voiajul, cu toate transbordările de pe traseu (vapor, pachebot, tren), dura 83 de ore și 30 de minute. În 1885, a fost deschisă o nouă rută spre Istanbul, prin Viena spre Belgrad. După deschiderea podurilor peste Dunăre de la Fetești și Cernavodă, construite de inginerul Anghel Saligny, traseul trenului a fost prelungit până la Constanța, de unde pasagerii erau preluați de vapoarele Serviciului Maritim Român.