La 3 noiembrie s-au împlinit 190 de ani de la înfiinţarea, prin decretul nr. 143 din 3 noiembrie 1834 semnat de domnitorul Alexandru Ghica, a Muzeului de Istorie Naturală şi Antichităţi din Bucureşti, azi Muzeul
15 Noi, 2024
174 de ani de la sfințirea drapelului tricolor
În ziua de 15 iunie 1848 a fost sfințit drapelul tricolor, adoptat cu o zi înainte, prin decret, de Guvernul revoluționar de la București. Steagul avea culorile albastru, galben, roșu și înscrisă deviza: „Dreptate, Frăție”. Istoria celor trei culori vine, însă, din secolele anterioare, când încă nu exista conștiința de neam. S-au regăsit, de pildă, pe diplomele emise de Mihai Viteazul, dar și pe canafii steagului răscoalei lui Tudor Vladimirescu.
Tricolorul a fost adoptat, apoi, pentru prima dată, în Țara Românească, de către domnitorul Alexandru D. Ghica. În 1848, prin Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al Ţării Româneşti, tricolorul roşu-galben- albastru devenea Drapel Naţional (dispunere orizontală, cu albastrul sus). Acesta a fost sfinţit la 15/27 iunie 1848, fiind destinat Gardei Naţionale. După înfrângerea Revoluției de la 1848, drapelul a fost eliminat, iar revoluționarii persecutați. Tricolorul a revenit în istorie în perioada 1859-1866, când a fost drapel al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, având culorile dispuse orizontal.
Legea pentru fixarea armelor României, din 1867, a stabilit așezarea verticală a culorilor (albastru-galben-roșu), drapelul rămânând în această formă până la 1947, când, pe fundalul galben, în centru, a fost așezată stema Republicii Populare România. Prin decretul-lege din 27 decembrie 1989, drapelul și-a recăpătat înfățișarea de la 1947, stema comunistă fiind eliminată.
În fiecare an, la 26 iunie, este celebrată Ziua Drapelului naţional al României, proclamată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
