Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica 585 de ani de la izbucnirea Răscoalei ţărăneşti de la Bobâlna

585 de ani de la izbucnirea Răscoalei ţărăneşti de la Bobâlna

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Daniela Șontică - 04 Aprilie 2022

În aprilie-mai 1437 a izbucnit Răscoala ţărănească de la Bobâlna (1437-1438), provocată de înăsprirea obligaţiilor feudale şi de măsurile excepţionale luate de Episcopul Gyorgy Lepes în anul precedent. Izvoarele istorice menţionează atacuri ale iobagilor împotriva moşiilor feudale, ca, de exemplu, cele din Dorolţ, Macău şi Turea, împotriva moşiilor mănăstirii de la Cluj-Mănăştur, pomenite într-un act din 2 aprilie 1437. Doar o mică parte a ţăranilor din Transilvania reuşise să-şi păstreze libertatea (şerbi), cei mai mulţi fiind legaţi de pământ (iobagi). Relativa libertate a lor se păstrase în ţinuturile de la margine: Rodna, Ţara Maramureşului, Ţara Oaşului, Banat, Ţara Haţegului, Ţara Făgăraşului, în scaunele săseşti şi în cele secuieşti.

Istoricul Florin Constantiniu în cartea sa „O istorie sinceră a poporului român” arată: „Dacă influenţa husită este de netăgăduit în răscoala din Transilvania, cauzele sunt locale: pe termen lung, agravarea regimului de obligaţii ale ţăranilor români şi maghiari şi limitarea până la suprimare a dreptului de liberă strămutare a ţăranului; pe termen scurt, nemulţumirea ţăranilor a fost provocată de măsurile represive ale Episcopului Gyorgy Lepes faţă de refuzul achitării dijmei: excomunicarea rău-platnicilor şi perceperea în moneda nouă - de zece ori mai mare - a dijmelor neachitate”. Conducătorii răscoalei au fost executați la Turda, iar Clujului i s-au retras privilegiile de oraș, locuitorii săi fiind declarați țărani. 

Răscoala ţărănească din Transilvania se integrează manifestărilor şi conflictelor socio-economice şi confesionale din Europa apuseană şi centrală: Jacqueria în Franţa (1358), răscoala ciompilor în Italia (1378), a lui Watt Tyler în Anglia (1381), războaiele husite în Cehia (1419-1434).