Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica 64 de ani de la bombardarea oraşelor Hiroshima şi Nagasaky

64 de ani de la bombardarea oraşelor Hiroshima şi Nagasaky

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Bogdan Cronţ - 07 August 2009

▲ În fiecare an, zeci de mii de oameni, bătrâni care au supravieţuit atacului, copii şi demnitari se adună la Hiroshima, în locul în care a căzut prima bombă atomică, pentru a ţine un minut de reculegere în memoria celor peste 250 de mii de victime ale catastrofei ▲ Ieri, în cadrul unui discurs rostit la câţiva metri de Domul de la Genbaku, singura clădire rămasă în picioare în apropierea locului de maxim impact al exploziei bombei, primarul Tadatoshi Akiba a reamintit cuvintele preşedintelui Obama, care a subliniat că, „fiind singura putere care a recurs la arma supremă, SUA au responsabilitatea morală de a acţiona pentru a se ajunge la o lume denuclearizată“ ▲

Acum 64 de ani, pe data de 6 august 1945, bombardierul american Enola Gay lansa, la ora 8 şi 15 minute, bomba atomică de la Hiroshima. În mai puţin de un minut, întreg oraşul a fost carbonizat de explozia cu o putere echivalentă a 16 mii de tone de dinamită. Bomba, cu o greutate de 4 tone - denumită, ironic, „Little Boy“ -, a vaporizat instantaneu zeci de mii pe oameni, după ce a explodat la aproximativ 600 de metri deasupra solului. Între 70 şi 80 de mii de oameni au murit pe loc, iar alţi 90 de mii în următoarele două luni, conform estimărilor. La trei zile de la această tragedie (9 august 1945) o altă bombă, denumită „Fat Man“, a explodat la Nagasaki, la ora 11. Aproximativ 27 de mii de oameni, din cei 200 de mii de locuitori ai oraşului, au fost ucişi, iar până la sfârşitul anului s-au înregistrat alte aproape 70 de mii de victime. În fiecare an, sute de mii de oameni, bătrâni care au supravieţuit atacului, copii şi demnitari se adună la Hiroshima, în locul în care a căzut bomba, pentru a ţine un minut de reculegere în memoria celor peste 250 de mii de victime ale catastrofei.

Primarul Hiroshimei cere abolirea armelor nucleare, până în 2020

Primarul oraşului japonez Hiroshima a cerut abolirea totală a armelor nucleare până în 2020, cu prilejul celei de-a 64-a aniversări a primului atac atomic din istorie, relatează AFP.

Circa 50 de mii de persoane, printre care şi supravieţuitori ai bombei lansate de Statele Unite ale Americii, au participat la memorialul dedicat victimelor, în prezenţa premierului Taro Aso şi a reprezentanţilor a circa 60 de ţări. În cadrul unui discurs rostit la câţiva metri de Domul de la Genbaku, singura clădire rămasă în picioare în apropierea locului de maxim impact al exploziei bombei, primarul Tadatoshi Akiba a reamintit cuvintele preşedintelui Obama, care a subliniat că, „fiind singura putere care a recurs la arma supremă, SUA au responsabilitatea morală de a acţiona pentru a se ajunge la o lume denuclearizată“. „Abolirea armelor nucleare este dorinţa nu numai a hibakusha (supravieţuitorii bombei atomice - n.r.), dar şi a majorităţii popoarelor şi a naţiunilor planetei. Facem apel la restul lumii să ni se alăture, pentru a elimina toate armele nucleare până în 2020“, a spus primarul Hiroshimei. Akiba a adăugat că efectele psihologice ale bombei atomice asupra supravieţuitorilor au fost subestimate timp de zeci de ani.

La ora 08:15, momentul în care prima bombă atomică folosită vreodată a explodat deasupra oraşului Hiroshima (6 august 1945), participanţii la ceremonie s-au ridicat în picioare şi s-au rugat în tăcere în memoria zecilor de mii de victime - bărbaţi, femei, copii şi bătrâni - spulberate de suflul deflagraţiei - sau carbonizate de căldura radiaţiilor. În urma acestor tragice evenimente, Japonia a acceptat să capituleze, dar SUA nu au prezentat niciodată scuze pentru victimele nevinovate ale atacurilor nucleare asupra celor două oraşe japoneze, notează AFP.

6 americani din 10 consideră justificat bombardamentul de la Hiroshima

După 64 de ani de la tragicul eveniment, şase americani din zece sunt de părere că ţara lor a avut dreptate când a lansat bombe atomice asupra oraşelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki. Un sondaj de opinie efectuat de Universitatea Quinnipiac (Connecticut), realizat între 27 iulie şi 3 august pe un eşantion de 2.409 americani, arată că 61% dintre subiecţi cred că preşedintele Harry Truman a avut dreptate când a ordonat lansarea bombelor atomice asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki, la 6 şi 9 august 1945. Pe de altă parte, 22% dintre subiecţi cred că această decizie nu a fost potrivită, iar 16% nu şi-au format o opinie. Alegătorii republicani sunt de acord în proporţie de 74% cu decizia preşedintelui Truman, proporţia scăzând la 49% în rândul alegătorilor democraţi.

Totodată, sondajul arată că majoritatea celor care au trăit ororile celui de-Al Doilea Război Mondial susţin decizia preşedintelui Truman, dar acest sprijin descreşte odată cu vârsta. Astfel, subiecţii cu vârste peste 55 de ani aprobă decizia în proporţie de 73%, în timp ce proporţia este de 60% în rândul celor cu vârste cuprinse între 35 şi 54 de ani şi de 50% la cei de 18 până la 34 de ani. „Sprijinul este mai slab în rândul generaţiei care a crescut sub ameninţarea nucleară în timpul Războiului Rece şi printre cei care ştiu mai puţine lucruri despre al Doilea Război Mondial“, explică Peter A. Brown, din cadrul Universităţii Quinnipiac.