Chiar şi după 82 de ani, analizarea evenimentelor premergătoare zilei de 23 august 1944 este un proces dificil pentru că imediat după producerea lor au apărut versiuni diferite de prezentare a acestora. Dincolo de
Alexei Mateevici, slujitorul limbii române
S-a născut în 1888 în familia preotului basarabean Mihail Mateevici şi a Nadejdei a protopopului Ioan Neaga din Căuşanii de peste Prut.
După şcoala primară, din 1897 tânărul Alexei urmează şcoala teologică de la Chişinău, pe care o finalizează cu distincţia "cum laude". Între 1902-1910, urmează Seminarul teologic, apoi, până în 1914, îşi continuă studiile la Academia duhovnicească din Kiev. Încă de pe băncile seminarului, tânărul Alexei publică poezie, traduce din literatura rusă şi studiază trecutul poporului român din perspectivă religioasă. Cu studiile teologice finalizate, se întoarce la Chişinău, ocupând postul de profesor de limba greacă la seminarul în care învăţase. Îşi continuă cercetările pentru identificarea rădăcinilor româneşti, scrie la revista "Luminătorul" şi luptă pentru afirmarea românească a celor care locuiesc în ţinutul dintre Prut şi Nistru. În iulie 1917, aflat într-un spital din Chişinău, Alexei Mateevici scrie poezia "Limba noastră", autentică mărturisire a identităţii româneşti şi odă închinată limbii române. O lună mai târziu este răpus de tifosul exantematic, care îl chinuia pe patul de spital.



.jpg)