Arhiva „Europa Liberă“, istoria recentă în format audio

O campanie socială „Radio Europa Liberă, Aici“, destinată strângerii sumei de 300.000 de euro necesară digitalizării arhivei postului, a fost lansată joi, de Institutul Român de Istorie Recentă şi un grup de foşti angajaţi şi colaboratori ai departamentului românesc al Radio Europa Liberă. Serviciul în limba română al Radio Europa Liberă a început să transmită experimental pe 14 iulie 1950 şi a devenit complet operaţional la 1 mai 1951. Pe parcursul a foarte mulţi ani, programele transmise au incomodat regimul comunist din România.

Institutul Român de Istorie Recentă (IRIR), împreună cu un grup al foştilor angajaţi şi colaboratori ai departamentului românesc al Radio Europa Liberă, a lansat, joi, campania socială „Radio Europa Liberă, Aici“, destinată strângerii a 300.000 de euro, necesari digitalizării arhivei postulului.

Arhiva emisiunilor Europa Liberă se află în SUA, astfel încât nu există acces la ceea ce a fost acest post de radio. Din acest motiv, IRIR împreună cu foşti angajaţi şi colaboratori ai postului, dar şi nenumăraţi parteneri au lansat o campanie de strângere de fonduri pentru aducerea în ţară a istoriei care reprezintă România. Toţi cei care vor să sprijine această campanie de strângere de fonduri pot trimite un SMS la numărul 8820, în valoare de 2 euro (nu se aplică TVA). Numărul este disponibil în reţelele Vodafone, Orange şi Cosmote, până la data de 30.01.2010.

Centru de Cercetare şi Documentare dedicat Europei Libere

La lansarea campaniei, care a avut loc joi, la sediul Societăţii Române de Radiodifuziune, din Bucureşti, unul dintre partenerii acesteia, au fost prezenţi, printre alţii, Andrei Voiculescu, Neculai Constantin Munteanu, Radu Călin Cristea, Sorin Faur, Horaţiu Pepine, Lucian Ştefănescu, Filip Florian, Ilie Şerbănescu, Mircea Toma şi Alexandru Bălăşescu.

„Încercăm, prin această campanie, să obţinem finanţare pentru aducerea în ţară şi digitalizarea arhivei Radio Europa Liberă, care, momentan, se află în SUA. Este nevoie de câteva sute de mii de euro pentru a face acest pas. (...) Odată procesată arhiva, vom obţine o copie digitalizată, care să fie piatra de temelie pentru un Centru de Cercetare şi Documentare dedicat Europei Libere, (...) prin care să instituţionalizăm memoria Europei Libere. Această campanie este o formă de respect faţă de ascultătorii noştri, dar şi un omagiu faţă de cei care şi-au dedicat viaţa Europei Libere şi care acum nu mai sunt“, a declarat, la lansare, Liviu Tofan, director al Institutului Român de Istorie Recentă, conform Mediafax.

Curs de istorie recentă pentru tineri

Campania a fost gândită pentru două categorii de public: pe de o parte, cei care au trăit sub dictatură şi cunosc îndeaproape rolul pe care Radio Europa Liberă l-a jucat în perioada comunistă, pe de altă parte, tinerilor, care nu trăit acea experienţă, dar care au dreptul şi vor să îşi cunoască istoria recentă. Mesajul în jurul căruia a fost gândit întregul proiect este un îndemn adresat românilor, de a-şi aduce istoria acasă. Campania de strângere de fonduri va fi susţinută pe TV, radio, print, on-line, dar şi de platforma www.100000romani.ro.

Foştii preşedinţi Emil Constantinescu şi Ion Iliescu sprijină, de asemenea, iniţiativa. Susţinerea pentru campanie a fost exprimată şi de MS Regele Mihai.

60 de ani de Europa Liberă

Radio Europa Liberă şi-a încetat emisia în România începând cu 1 august 2008, după 60 de ani de programe furnizate publicului român. Postul de radio a continuat să transmită programe în Moldova şi regiunea Transnistria.

Serviciul în limba română al Radio Europa Liberă a început să transmită experimental pe 14 iulie 1950 şi a devenit complet operaţional la 1 mai 1951. Pe parcursul a foarte mulţi ani, programele transmise au incomodat regimul comunist din România. Potrivit unui raport al Guvernului României din anul 2006, acesta ar fi responsabil pentru decesul a trei directori de programe ai radioului Europa Liberă.

Radio Europa Liberă este un post finanţat de Congresul Statelor Unite, care transmite în ţările Europei de Est şi ale Orientului Mijlociu. Programele Europa Liberă ajung în 21 de ţări prin serviciile sale radiofonice şi pe internet. Postul de radio este rezultatul unei fuziuni dintre Radio Europa Liberă şi Radio Liberty, înfiinţate în timpul Războiului Rece pentru a combate comunismul.

Casa regală: Europa Liberă „era singura noastră legătură cu ţara“

Principesa moştenitoare Margareta a afirmat, joi seara, în discursul ţinut în numele Regelui Mihai I, cu ocazia celei de-a 94-a seri a Palatului Elisabeta, că pentru familia regală Radio Europa Liberă a constituit o legendă.

„Pentru părinţii şi surorile mele, ca şi pentru mine, Radio Europa Liberă a fost o legendă. Fiindcă, în toţi acei ani, era singura noastră legătură cu ţara“, a spus Principesa Margareta, conform Agerpres.

Principesa a amintit că, „începând cu anul 1940, Regele Mihai a transmis mesajele de Anul Nou de la Radio România, postul naţional“, dar, „în primii ani de după 1950, regele Mihai şi-a transmis mesajele de Anul Nou către români de la microfonul Europei Libere“.

„Exilat, ca alte sute de mii de conaţionali, regele a păstrat astfel o legătură fundamentală cu naţiunea română, lipsită de un stat legitim“, a subliniat Principesa Margareta. Potrivit Principesei, „astăzi, rememorarea a aproape şapte decenii de istorie contemporană la Palatul Elisabeta poate fi considerată o victorie a tradiţiei, continuităţii şi curajului, o victorie a noastră şi a întregii societăţi româneşti“.

„Aici este locul de unde regele a plecat în ziua de 30 decembrie 1947. Aici este locul unde s-a întors în anul 2001. Dacă regele nu ar fi plecat în exil, Radio România şi Radio Europa Liberă ar fi fost o singură instituţie, pe toată durata secolului XX. Acum, la sfârşit de an 2009, în mod simbolic, cele două radiouri au devenit unul. La mulţi ani!“, a mai spus Principesa Margareta.

La Palatul Elisabeta, Liviu Tofan a spus că foştii angajaţi ai celebrului post de radio doresc să aducă în ţară arhiva postului: „Vrem să aducem istoria acasă şi vrem să punem la dispoziţia celor de azi şi de mâine“.

Gazetarul Emil Hurezeanu, o altă voce a Europei Libere, adresându-se celor prezenţi cu apelativul „prieteni adevăraţi ai unei idei de libertate“, a omagiat prezenţa Regelui Mihai I ca o voce a exilului românesc democrat şi liber la Europa Liberă în anii comunismului, conform Agerpres. „Mesajele Regelui Mihai au fost tot atâtea îndemnuri la rezistenţă şi îmbărbătare“, a spus Emil Hurezeanu, elogiind încă o dată „curajul unui rege în exil care nu şi-a părăsit poporul“.

Emil Hurezeanu a făcut, la rândul său, un apel la aducerea acasă a arhivelor Europei Libere din SUA. „Arhivele aflate în exil trebuie să urmeze drumul spre casă, aşa cum a făcut-o Majestatea Sa Regele Mihai, aşa cum am făcut-o unii dintre noi“, a mai spus Emil Hurezeanu. La eveniment au fost prezenţi, alături de Regele Mihai I şi Regina Ana, de Principesa Margareta şi Principele Radu, cunoscute voci ale radioului Europa Liberă, personalităţi ale vieţii culturale româneşti.