Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Aşezămintele brâncoveneşti din Capitală

Aşezămintele brâncoveneşti din Capitală

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 06 Sep, 2010

Prima clădire, din aşezămintele care aveau să domine centrul capitalei României, a fost biserica ridicată

în 1751 de Doamna Bălaşa, fiica voievodului martir Constantin Brâncoveanu, ulterior, în 1831, fiind reparată de banul Grigorie Brâncoveanu. După cutremurul din 1838, băneasa Safta Brâncoveanu a hotărât construirea unui întreg complex filantropic-religios, prin ridicarea unui spital, repararea bisericii şi iniţierea unor activităţi cu caracter educativ, din 1871 funcţionând o şcoală primară de băieţi. După un incendiu devastator, între 1880 şi 1890, aşezămintele brâncoveneşti au intrat în reparaţii, spitalul fiind refăcut prin soluţii arhitectonice moderne, în formă de "U", cu biserica rezidită în interior. Noul spital avea 240 de paturi, iar medicii îngrijeau bolnavii la cele mai ridicate standarde medicale. La sfârşitul sec. al XIX-lea, aşezămintele erau situate între Calea Rahovei, cu biserica şi statuia Domniţei Bălaşa, şi Piaţa Unirii de astăzi. În mai 1984, aşezămintele brâncoveneşti au căzut pradă furiei buldozerelor comuniste, din vechile construcţii rămânând biserica şi statuia domniţei ctitore.