Austeritatea, inconturnabilă pentru Europa?

Autorul acestui articol apărut în cotidianul "La Croix" din 25 mai, Sébastien Maillar, semnalează faptul că măsurile de austeritate luate în majoritatea ţărilor europene ar putea împiedica revenirea la normal dacă acestea se rezumă numai la consum şi la menaj şi dacă nu sunt însoţite şi de o reglementare financiară.

"Angela Merkel prevenise în 2008: ţinând cont de starea finanţelor publice, propunerea de planuri de relansare peste tot solicită analiza calibrajului acestora şi prevederea căilor de revenire la normal", amintea marţi, 25 mai, Sylvie Goulard, aflată în trecere prin Bruxelles. Pentru eurodeputatul MoDem, atât Germania, cât şi pieţele financiare fac apel astăzi la revenirea la ordinea bugetară.

În Italia, guvernul Berlusconi trebuia să adopte marţi un colectiv bugetar de 24 de miliarde de euro pentru următorii doi ani. Vecin al zonei euro, guvernul danez a prezentat marţi, 25 mai, economii de 3,2 miliarde de euro de acum până în 2013. Aceste anunţuri se adaugă la măsurile luate în acelaşi sens în Franţa, Spania şi Portugalia. Ele au intrat deja în vigoare în Irlanda şi Grecia, de unde a plecat criza de încredere a pieţelor fianciare în capacitatea de rambursare a anumitor state ale uniunii monetare.

Exces de zel în privinţa măsurilor de austeritate

"Odată cu Grecia, guvernele europene au înţeles că riscă să plătească cash o lipsă de credibilitate pentru a-şi reduce îndatorarea. De aceea, acestea preferă să reacţioneze în acest fel acum, decât să sufere o creştere a dobânzilor pe termen lung, care le-ar împiedica să se finanţeze", analizează Peter de Keyser, economist-şef al unei societăţi belgiene de consiliere în investiţii, Petercam.

Totuşi, generalizarea acestor măsuri riscă să sufoce o efemeră revenire la condiţiile anterioare acestora. "Ori înăbuşiţi singuri dezvoltarea prin măsuri de austeritate, ori pieţele o vor înăbuşi prin creşterea dobânzilor", rezumă Peter de Keyser, care e de părere că "doar Germania, care-şi păstrează încrederea, ar putea sprijini relansarea". Dar Berlinul nu se oferă ca alternativă la aceste rigori, ci, dimpotrivă, se arată a fi un model de eficacitate bugetară.

"Riscul este ca, sub presiunea pieţelor, anumite ţări să facă exces de zel în privinţa măsurilor de austeritate. Aceasta ar fi o greşeală", semnalează Olivier Blanchard, economist-şef al Fondului Monetar Internaţional, în ziarul "La Tribune" de marţi. "Grecia are nevoie de o ajustare bugetară chiar din acest moment. Aceasta nu va fi favorabilă creşterii pe termen scurt, dar nu există alternativă." Acesta subliniază că nu toate măsurile pentru reducerea deficitului bugetar implică automat stoparea creşterii, dând exemplul creşterii vârstei de pensionare: "Dacă oamenii ies la pensie mai târziu, atunci au mai puţin nevoie să economisească bani şi pot deci să consume puţin mai mult". Pentru preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, "accelerarea consolidării bugetare nu va afecta creşterea decât în mod marginal". "Sunt chiar convins că deficitele cele mai mici vor reinstaura încrederea consumatorilor şi vor stimula creşterea", a declarat acesta, marţi, la Bruxelles.

Creşterea capacităţii bugetare a UE

Alternativa acestor măsuri ar fi încercarea de a rezolva în profunzime recentele derive ale sectorului financiar şi rădăcina crizei datoriei publice. UE a început deja să facă acest lucru prin noi reglementări care încadrează agenţiile de notare sau fondurile speculative şi prin crearea de noi agenţii de supraveghere.

Eurodeputatul socialist Pervenche Bérčs, reprezentant al comisiei speciale pentru criza economică a Parlamentului European, propune creşterea bugetară a UE prin crearea de noi resurse proprii pentru bugetul european. Comisia Europeană ar putea fi pilotul unor mari proiecte în domeniul transportului şi energiei. Însă, în timp ce executivul comunitar pregăteşte bugetul european pentru 2011, guvernele naţionale invită şi instituţiile europene la rigoare bugetară.

Arhiepiscopul Hrisostom al II-lea sprijină vizita Papei în Cipru

"Service Orthodoxe de Presse" precizează într-un articol apărut pe 26 mai că Primatul Bisericii Ortodoxe din Cipru, Arhiepiscopul Hrisostom al II-lea de Néa Justiniana (cu sediul la Nicosia), i-a avertizat, pe 25 mai, pe membrii clerului cipriot care se opun vizitei Papei Benedict al XVI-lea, prevăzută în insula Ciprului în perioada 4 - 6 iunie, indică o scrisoare a AFP.

În săptămâna 17 - 23 mai, în bisericile din insula Cipru a fost citită o circulară a Sfântului Sinod al Bisericii din Cipru, prin care se asigură credincioşii că vizita Papei nu pune în pericol Biserica Ortodoxă şi prin care îi roagă pe aceştia să nu participe la nici o manifestare de ostilitate împotriva Primatului Bisericii Catolice. "Sfântul Sinod a luat o decizie, iar deciziile acestuia au valoare de obligaţie", a declarat Arhiepiscopul Hrisostom al II-lea, comentând această circulară pentru presă, pe 25 mai.

"Biserica este corectă, dar strictă, cel care nu este de acord poate rămâne la el acasă", a declarat acesta, făcând astfel aluzie la informaţiile privind diferendele existente în sânul ierarhiei Bisericii din Cipru, atunci când este vorba de subiectul vizitei Papei. "În Biserică există libertatea exprimării, iar membrii Bisericii îşi pot exprima opinia, dar aceştia nu pot face ceea ce le place", a mai adăugat Înalt Preasfinţia Sa.

Conform anumitor ziare greceşti şi cipriote, mai mulţi episcopi din insulă ar fi lăsat de înţeles că nu vor asista la vizita Papei la sediul Arhiepiscopiei de la Nicosia, nici la alte evenimente oficiale la care va lua parte Papa Benedict al XVI-lea. Hrisostom al II-lea l-a criticat mai ales pe Mitropolitul Athanasie de Limassol, care este prezentat ca personalitate influentă a Bisericii Ortodoxe din Cipru şi care şi-a împărtăşit rezervele în ceea ce priveşte această vizită.

Conform cotidianului cipriot Phileleftheros, Mitropolitul Athanasie a declarat într-un interviu: "Cred că vizita Papei în Cipru va cauza multe probleme în conştiinţa creştinilor pioşi. Ar fi mai bine să nu vină pentru că sunt de părere că nu ne poate ajuta cu nimic această vizită".

Arhiepiscopul Hrisostom al II-lea şi-a exprimat, de asemenea, neliniştea cu privire la eventualele manifestaţii împotriva Papei, care ar fi organizate de grupuri extremiste ortodoxe, în timpul vizitei. Papa Benedict al XVI-lea va merge în Cipru la invitaţia preşedintelui cipriot, Demetris Christofias. Această călătorie este prezentată de serviciile Vaticanului ca o ocazie de a aduce împreună diferitele confesiuni creştine şi religioase prezente în Cipru. Majoritatea creştinilor din insulă sunt ortodocşi, dar există şi o mică comunitate catolică de rit latin, a cărei prezenţă descinde din epoca Cruciadelor, armeni şi maroniţi, fără a mai vorbi de musulmanii turcofoni prezenţi în partea de nord a insulei, ocupată de Turcia din 1974 şi care s-a separat din 1983.

(Traducerea şi adaptarea: Georgiana BÂRA)