Avdela - o aşezare a aromânilor din nordul Greciei

Turistul român care călătoreşte dinspre Salonic spre Ianina trebuie să ştie că în dreptul localităţii Grevena, în Munţii Pindului, întâlneşte numeroasele şi pitoreştile localităţi ale aromânilor din această parte a Greciei. Una dintre aceste aşezări, mai izolată de autostradă, este Avdela, aflată la o altitudine de 1.400 m şi având aproximativ 3.000 de locuitori. Până la afirmarea ideilor naţionale de către reprezentanţii mişcării greceşti de eliberare de la începutul secolului al XIX-lea, Avdela era un sat aromânesc, care alături de celelalte din zonă avea o oarecare autonomie în raport cu autorităţile otomane. Locuitorii acestui sat se ocupau cu păstoritul, dar şi cu negustoria, avdiaţii fiind celebri pentru cunoaşterea drumurilor şi siguranţa transportului de mărfuri prin Munţii Balcani şi până în Ţările Române. Atunci când Europa fierbea de frământările revoluţionare de la mijlocul secolului al XIX-lea, din Avdela pleca Anastasie Iaciu Buda, acel arhimandrit Averchie descoperit de revoluţionarul Christian Tell la Mănăstirea Iviron de la Muntele Athos. Părintele Averchie a fost cel care a declanşat mişcarea de deşteptare naţională a aromânilor din Balcani. Neobositul arhimandrit era cel care selecţiona tineri aromâni pentru a-i trimite să studieze la fraţii de la nord de Dunăre. Din munca arhimandritului Averchie au fost numiţi primii profesori aromâni şi primii preoţi care să slujească în bisericile aromânilor în limba maternă. Aşa se face că prima şcoală aromânească înfiinţată şi subvenţionată de statul român a fost la Avdela, iar primul profesor a fost Apostol Mărgărit, din aceeaşi localitate. Acest profesor a dus mai departe misiunea începută de arhimandritul Averchie. Tot în Avdela s-a născut Ion Caragiani, profesor de limba greacă la Universitatea din Iaşi, membru al Societăţii Junimea şi fondator al Academiei Române. Astfel, Avdela ajunsese unul dintre cele mai importante centre aromâneşti din Macedonia de la sfârşitul secolului al XIX-lea. În această perioadă, Avdela avea un preot şi un cântăreţ care slujeau în limba maternă. De asemenea, funcţiona o mică mănăstire cu hramul Sfintei Treimi.