În 24 octombrie 2024, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală va fi vernisată expoziția de fotografie „Generații de muzeografi-fotografi în serviciul societății. Omagiu Muzeului la 135 de
Biserica brâncovenească de la Doiceşti-Dâmboviţa
În perioada medievală puţine erau bisericile săteşti, aşa cum sunt astăzi. Credincioşii, mai ales cei săraci, se puteau ruga la bisericile boiereşti sau domneşti ale curţilor sau la mănăstirile care funcţionau în acele vremuri. În Ţara Românească, biserici de curte găsim la Glogova, Hârteşti, Coţofeneşti, Mogoşoaia, Potlogi sau la Doiceşti, dar care fie nu sunt restaurate, fie nu sunt puse în valoare aşa cum funcţionau iniţial. La Doiceşti, pe malul stâng al Ialomiţei, pe drumul ce duce de la Târgovişte spre Sinaia, este biserica cu hramul "Naşterea Maicii Domnului", ridicată la 1706 de Constantin Brâncoveanu, pentru fiul său Matei, alături de curtea ce va fi avut un frumos palat asemănător cu cel de la Mogoşoaia sau Potlogi. Încă de la începutul sec. al XX-lea, istoricul Nicolae Iorga semnala pericolul în care se afla lăcaşul brâncovenesc în caz de nerestaurare, arătând că locuinţele fuseseră deja dărâmate, până la nivelul spaţioaselor pivniţe. Biserica are o arhitectură în formă de basilică, fără abside laterale, proprie unui lăcaş de curte, cu turlă pe pronaos şi scară adosată, intrarea făcându-se printr-un pridvor format de o colonadă. Deşi "se reparase" la 1896, se arăta că, în 1909, biserica "este în rea stare", funcţionând ca parohie cu o filială şi 2.120 de suflete.