În 18 decembrie 1892, la „Mariinsky Theatre”, în Sankt Petersburg (Rusia), sub bagheta dirijorului italian Riccardo Drigo, avea loc prima reprezentație publică a baletului „Spărgătorul de nuci”, de Piotr Il
17 Dec, 2024
Biserica Cantacuzinilor de la Filipeştii de Pădure la 1900
La nord de drumul ce duce de la Ploieşti la Târgovişte, în judeţul Prahova, este localitatea Filipeştii de Pădure, aşezare legată de istoria marii familii boiereşti a Cantacuzinilor, cu rădăcini imperiale bizantine. În această localitate, la 1688, anul în care Constantin Brâncoveanu urca pe tronul Ţării Româneşti, Doamna Bălaşa, soţia marelui agă Matei Cantacuzino, împreună cu fiul său, spătarul Toma Cantacuzino, şi soţia acestuia, Maria, ridică o semeaţă biserică de zid cu hramul "Sf. Trei Ierarhi". Din punct de vedere arhitectonic, lăcaşul are o formă de cruce, obişnuită pentru sec. al XVII-lea, cu o turlă deasupra naosului, cu cele trei încăperi, altar, naos şi pronaos, separate de coloane. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor poligonal, ca şi absida altarului, flancat de opt stâlpi, care în partea superioară susţin un cat format tot de coloane, cu rol de clopotniţă. Accesul la clopote se face printr-o scară aflată în zidul de nord al bisericii ce porneşte din pronaos. Pictura bisericii a fost executată de marele zugrav Pârvu Mutu, al cărui autoportret se află în scara clopotniţei. De asemenea, icoanele care împodobesc catapeteasma sculptată în stil renascentist şi baroc îi sunt atribuite marelui zugrav. Frumuseţea picturii bisericii Cantacuzinilor de la Filipeştii de Pădure i-a determinat pe unii critici de artă să o denumească "Voroneţul Ţării Româneşti". La 1900, biserica din Filipeştii de Pădure era o parohie cu 360 de familii şi 1.734 de suflete păstorite de preotul Mihail Popescu, numit în 1879.
