Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Biserica de lemn a Mănăstirii Dintr-un lemn la 1900

Biserica de lemn a Mănăstirii Dintr-un lemn la 1900

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 19 Octombrie 2011

La vest de drumul ce duce de la Păuşeşti-Otăsău spre Băbeni, la aproximativ 25 km de Râmnicu Vâlcea, în comuna Frânceşti, se află Mănăstirea Dintr-un lemn, cu hramul "Naşterea Maicii Domnului". Începuturile acestui aşezământ, din preajma unei seculare păduri de stejar, sunt situate în secolul al XVI-lea, cu întemeierea bisericuţei de lemn aflate la vest de biserica de zid ridicată ulterior. Potrivit însemnărilor episcopului Ghenadie al Râmnicului, aflăm că întâiul păstor al acestei biserici a fost un călugăr Radu, de pe la începutul secolului al XVI-lea, care a visat că în scorbura unui bătrân stejar va găsi o prea frumoasă icoană a Maicii Domnului. Pe locul descoperirii, vieţuitorul a făcut bisericuţa din lemnul acelui stejar, unde a aşezat icoana Maicii Domnului. Unii istorici de artă, precum Andre Grabar, susţin că icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dintr-un lemn ar fi fost pictată în secolul al IV-lea, în Mănăstirea Theothokos din Grecia, în timp ce Ion D. Ştefănescu o datează la mijlocul secolului al XVI-lea, fiind făcută la Bizanţ sau în Muntele Athos. Ulterior, se pare că Domniţa Anca, fiica Doamnei Chiajna şi a domnitorului Mircea Ciobanul, a refăcut biserica călugărului Radu. La începutul secolului al XIX-lea, bisericuţa de lemn a ars. La 1814, aceasta a fost refăcută complet, după cum se poate vedea în fotografia făcută pe la 1900. În 1640, la poalele dealului pe care se află lăcaşul de lemn, marele boier Preda Brâncoveanu şi domnitorul Matei Basarab au ridicat o frumoasă biserică de zid, în jurul căreia au fost construite chiliile, după cum se pot admira şi astăzi. Ulterior, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului a fost aşezată în catapeteasma acestei biserici de zid.